Încărcarea bateriilor alcaline

Bateriile constau dintr-un numar de pile electrice conectate intre ele, de obicei pentru a produce un voltaj (tensiune electrica) mai mare decât o singura pila electrica. În mod gresit, unii numesc baterii si pile electrice simple.

Broastele moarte au condus la inventarea pilelor si bateriilor electrice. În 1786, omul de stiinta italian Luigi Galvani a descoperit ca broastele disecate se contractau când le atingea cu bisturiul sau. Apoi din întâmplare el a descoperit ca picioarele puteau fi facute sa se miste doar prin atingerea lor de metal. Galvani era pus în încurcatura în ceea ce privea natura acestui fenomen, si sursa lui.

Raspunsul a fost dat în anii 1790 de omul de stiinta italian Alessandro Volta. Picioarele broastelor se contactasera deoarece lichidele din interiorul lor reactionau la contactul cu doua metale diferite: alama si fierul. Aceasta combinatie forma o pila electrica simpla si curentul produs de aceasta facea sa se contracte muschii picioarelor broastei.

Volta a facut apoi o pila electrica punând o hârtie umeda între discuri de cupru si zinc. Aceasta pila era extrem de slaba, dar Volta a conceput curând pile si baterii practice. Una dintre baterii consta dintr-o coloana de pile electrice facute din placi de zinc si argint cu separatoare de hârtie îmbibate în saramura. Acest tip de baterie se numea pila voltaica.

Cum functioneaza celulele:

Dupa Volta, s-au inventat multe forme similare de pile electrice. Acum se folosesc substante variate pentru placi, sau electrozi, si pentru solutie, sau electrolit. Asemenea pilei electrice functioneaza prin transformarea energiei chimice în energie electrica. Electrolitul emite ioni (atomi sau grupuri de atomi încarcati electric) care sunt atrasi de electrozi. Un electrod atrage ionii încarcati negativ, care au un surplus de particule încarcate negativ numite electroni. Celalalt electrod atrage ionii încarcati pozitiv, care au o deficienta de electroni. Când se conecteaza un circuit conductor între placi, electronii curg prin circuit de la electrodul negativ la cel pozitiv. Acest flux formeaza un curent electric.

Tipuri de celule electrice:

Elementele galvanice primare trebuie înlocuite când substantele lor chimice s-au transformat atât de mult încât ele nu mai pot produce un curent util. Elementele galvanice secundare sunt reîncarcabile. Curentul electric de la o instalatie de încarcare, de obicei alimentata de la retea, este trecut prin celulele electrice descarcate. Substantele chimice initiale sunt refacute facând astfel celulele din nou utilizabile. Sarcina care intra în pile în timpul încarcarii este stocata ca energie chimica si se acumuleaza treptat. Din acest motiv bateriile din elementele galvanice secundare sunt adesea numite baterii de acumulare, sau acumulatoare. Ele se folosesc la masini si la unele aparaturi electrice de uz casnic, precum uneltele electrice reîncarcabile.

Celulele de combustie nu necesita reîncarcare, în ele se introduc substantele chimice de fiecare data când se foloseste electricitatea. Acestea sunt mult prea costisitoare pentru aplicatiile uzuale si sunt folosite doar în unele statii spatiale.

Chimia pilei

Tipul cel mai simplu de element galvanic primar este bazat pe unul inventat de Georges Leclanché în anii 1860. Forma moderna are o teaca de zinc, care serveste drept electrod negativ, iar electrodul pozitiv este o tija de carbune. Desi se numeste pila uscata, electrolitul sau este o pasta groasa si umeda de clorura de amoniu.

În timpul utilizarii pilei, hidrogenul format pe tija de carbune trebuie înlaturat deoarece altfel ar reduce eficienta pilei. O substanta chimica numita polizator (în acest caz, dioxid de mangan) înlatura produsul nedorit. Bateriile reîncarcabile ale celor mai multe masini au pile electrice bazate pe tipul cu Pb si acid, inventat în 1860 de Gaston Plante. Electrozii de Pb si dioxid de Pb sunt imersati în acid sulfuric diluat. În timpul utilizarii, ambii electrozi sunt înveliti în sulfat de Pb. Pb si dioxidul de Pb sunt reformati în timpul reâncarcarii. Pilele au cadmiu-nichel reîncarcabile au ca electrolit electrozi de hidroxid de nichel. Aceste pile pot înlocui pilele uscate obisnuite si sunt folosite la unele lanterne, unelte si alte aparaturi de uz casnic “fara cordoane”.

Astfel, o simpla observare a reactiei broastelor moarte la metal, a condus la o descoperire revolutionara pentru umanitate.

Despre bateriile alcaline

Acumulatoarele alcaline se folosesc la instalatiile mobile de

telecomunicatii. Comparativ cu acumulatoarele acide ele suporta mai usor curenti mari de descarcare fara a se defecta, sunt mai usoare si

suporta mai bine socurile mecanice.

La aceste acumulatoare, electrozii pozitivi sunt din nichel iar cei

negativi din fier sau din cadmiu. Din aceasta cauza, elementele au

primit denumirea metalelor întrebuintate: nichel-fier (Ni-Fe) si

nichel-cadmiu (Ni-Cd). Datorita bunelor sale calitati a început sa fie

folosit si elementul argint-zinc (Ag-Zn). Electrolitul utilizat la aceste acumulatoare este o solutie de potasacaustica (hidroxid de potasiu).

Constructie: