Alpii Dinarici

1. INTRODUCERE

Alpii Dinarici reprezinta un sistem montan din sudul Europei, care se intinde pe teritoriile statelor Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Kosovo, Albania si Muntenegru. Se intind pe 645 km de-a lungul coastei Marii Adriatice, de la Alpii Iulieni in nord-vest pana la masivul Šar-Korab, de unde orientarea se schimba nord-sud. Cel mai inalt munte al Alpilor Dinarici este Prokletije, situat la granita de est a Muntenegrului si cea Nordica a Albaniei. Cel mai inalt varf al acestui munte ( 2692 m ) este Vârful Jezerski ( in sarba ) si Jezercë ( in albaneza ) sau asa numitul “Lake Crest”.

Alpii Dinarici cuprind una dintre cele mai întinse şi mai accidentate regiuni montane din Europa. Sunt alcătuiţi în principal din formaţiuni petrografice mezozoice şi terţiare, în special dolomite, calcare, gresii şi conglomerate, formate de mari si lacuri care au acoperit zona in trecut. Toată regiunea a fost cutată în Terţiar, formând un sistem de cute paralele, ce se reflectă şi în aliniamentul de culmi şi văi şi depresiuni. Aceste cute paralele se intind de la Alpii Iulieni pana in nordul Albaniei si Kosovului, unde relieful montan coboara pentru a face loc apelor Drinului si campiilor Kosovului. Apoi Muntii Šar si Korab se inalta si relieful montan se continua spre sud pana la Muntii Pindului ai Greciei si muntii Peloponesului si Cretei pana la Muntii Taurus din sudul Turciei. În Cuaternar vârfurile de peste 2000 m au fost acoperite de gheţari şi afectate de modelarea glaciară. Local, în funcţie de condiţii, gheţarii s-au putut forma şi la altitudini mai reduse.

Lantul montan se numeste Alpet Dinaride sau Alpet Dinarike in Albania, Dinarske planine sau Dinaridi in Bosnia, Dinarsko gorje sau Dinaridi in Croatia, Dinarske planine sau Dinaridi in Muntenegru si Serbia, si Dinarsko gorstvo in Slovenia.

2. SUPRAFATA SI FRONTIERELE

Pornind de la nord-vest, Alpii Dinarici se intind peste sesul Furlany (Friuli / Furlanija) în Italia, şi linia de frontieră a Dinaricilor (vezi harta 3) continuă spre est în Slovenia, în jurul oraşului Tolmin în Soča / valea raului Isonzo, în continuare de-a lungul râului Idrijca şi marginile de sud ale Alpilor Julian şi regiunile lor muntoase pre-alpine , Idrijsko hribovje (dealuri Idrija) şi Cerkljansko hribovje (dealuri Cerkno) care împărtăşesc atât caracteristicile Dinaricilor, cat si ale Alpilor.

Limita Alpilor Dinarici apoi continuă prin oraşele Logatec Vrhnika în Europa Centrală şi Slovenia, taie prin Ljubljansko barje (terenul situat central ,acolo unde se gaseste Ljubljana, capitala Sloveniei), apoi urmează văile râurilor din Temenica şi Krka, prin regiunea Dolenjska în Slovenia , pentru a se intalnii cu râul Sava Polje Krško (Krko câmp) - aproape tot drumul în urma traseul de autostrada Ljubljana-Zagreb.

După râul Sava, ajunge în Serbia propriu-zisă, graniţa se modifica spre sud de-a lungul raului Kolubara, peste oraşul Ljig, poalele de vest a muntelui Rudnik, de-a lungul râurilor şi Dičina Zapadna (de Vest) Morava urma apoi canionul râului Ibar pentru un segment mai lung, la est de marele masiv montan Kopaonik, până când ajunge la domeniul din Kosovo şi râul Sitnica.

Acum suntem în contact cu zona , din punct de vedere geologic,a tinerilor Alpi Dinarici şi sistemul muntos mai vechi Rhodope. Graniţa trece peste munţi din Čičavica (Çiçavica sau Çiçavices te Bjeshkeve, în albaneză), Goleš (Bjeshkeve te Goleshit, în albaneză) şi Crnoljeva (Carralevë sau Mali i Carralevës, în albaneză), care separa Kosovo de campia Metohia (care este - spre deosebire de domeniul Kosovo - Dinarica, stabilita la poalele muntilor Prokletije / Bjeshket e Nemuna). Urmărind graniţa de-a lungul râului Drim / Drin prin nordul Albaniei şi înconjurând Prokletije de la SE şi S ajungem la oraşul Shkoder (Skadar, în limbile slave), aproape de lacul Scutari (Skadarsko Jezero). Râul Bojana / Bune, care duce apele din Drim şi ale lacului în Marea Adriatică face limita sudică a sistemului de munti Dinarici.

În direcţia nord-vest, Marea Adriatica delimiteaza Alpii Dinarici. Toata coasta si insule din estul Mării Adriatice aparţin sistemului Dinaric, cu excepţia a două insule mici în Dalmatia (Croaţia), Jabuka siBrusnik care sunt de origine vulcanică. O altă excepţie este de jumătatea vestica a peninsulei Istria din Croaţia şi Slovenia, care diferă în origine geologică de sistemul Dinaric.

Urmarind frontiera Alpilor Dinarici, trecând printr-o jumătate din Peninsula Istria ajungem la zona de importanta (explicaţia în alte secţiuni următoarele) numita Kras din Trieste / Trst / Triest, şi apoi revenind in campia Furlany.

Alpii Dinarici sunt denumiti astfel dupa Muntele Dinara ( 1913 m ), un varf proeminent in centrul lantului montan de la granita cu Croatia si Bosnia Hertegovina.

3. GEOLOGIE

Alpii Dinarici s-au dezvoltat în timpul perioadei terţiare, cel mai intens în mijlocul perioadei terţiare, în timpul formarii Alpilor (orogeneza). În general, principalele lanţuri alpine din Europa, au rezultat din subducţia scoarţei oceanice Tethyan urmată de o coliziune continent- continentul între plăcile litosferice africane şi europene. Orogeneza alpina a fost foarte complexă şi a apărut în mai multe etape de la mijlocul Cretacic la Neogen, din care coliziune între Europa şi Africa a fost doar una. O mare parte din deformarea mai devreme în Alpi a fost înlocuita cu clădirea de munte mai târziu, în terţiar.

După mijlocul perioadei Terţiare, Dinaricii au fost oarecum nivelati de forţele naturale, dar mai târziu, în perioada Tertiara şi la începutul perioadei Cuaternare au fost refacuti din nou până la înălţimile de astăzi, iar acest lucru continuă si la ora actuala. Activitatea tectonică este încă prezentă în zonă şi cutremurele sunt caracteristici relativ frecvente, mai ales pe liniile de falie.

Alpi Dinarici duc lipsa de minereuri (minerale). Exceptiile sunt munţii din centrul şi nordul Bosniei şi alte regiuni izolate, în cazul în care unii dintre munţi nu sunt făcuti din calcar, ci de alte roci sau roci mai vechi.