Analiza geodemografică a statelor Japonia și Peru

Lucrarea analizeaza situatia demografica a statelor Japonia si Peru in perioada 1950-2025. Sunt analizate in principal: evolutia numarului populatiei, repartitia si structura acesteia dar si nivelul general de dezvoltare umana. Pentru a arata diferentele dintre cele doua state au fost folosite in principal metoda analizei comparative si metoda graficelor. In concluzie, cele doua state se aseamana in unele situatii dar difera in altele datorita nivelului de dezvoltare diferit.

Cuvinte cheie

Dinamica, structura populatiei si dezvoltarea umana a statelor Japonia si Peru.

Metodologie

Prezenta lucrare a fost realizata pe baza datelor statistice secundare obtinute prin consultarea anuarelor demografice puse la dispozitie de centrul de informare ONU si prin consultarea bazelor de date demografice publicate pe internet de catre aceeasi institutie.

Am considerat datele din anii 1950 pana in 2025 pe intervale cincinale pentru punctul 3 – Dinamica populatiei, doar 2 ani pentru punctul 4.1. – Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe (1950 si 2005) si trei ani la punctul 4.2. – Structura socio-economica a populatiei (populatia ocupata pe sectoare de activitate – 1990, 1997 si 2001).

Evolutia unor indicatori demografici a fost evidentiata utilizandu-se metoda analizei comparative iar pentru altii s-a folosit metoda grafica. In cazul structurii socio-economice s-a utilizat nomograma, iar in cazul structurii socio-culturale s-a folosit diagrama circulara.

Desi analiza migratiei nete pe toate perioada ar fi evidentiat mai bine evolutia migratiei, acest lucru nu a fost posibil datorita lipsei datelor. In acest caz am utilizat date din perioada 1955-2025 pe intervale cincinale disponibile in baza de date demografice publicata pe internet de centrul de informare ONU. Acelasi tip de limitare s-a intalnit si in cazul ratei somajului, al structurii socio-economice a populatiei ocupate pe sectoare de activitate si al dezvoltarii umane. In anuarele demografice s-au gasit doar cativa ani cu date referitoare la acesti indici in cazul celor doua tari analizate.

Trebuie mentionat ca am folosit pentru toate datele curprinse in intervalul 1950-2025, varianta medie a valorilor.

Introducere

Statele prezentate se diferentiaza prin pozitia geografica. Japonia, tara insulara, situata intre Oceanul Pacific si Marea Japoniei, este alcatuita dintr-o serie de insule, dintre care se remarca: Honshu, Hokkaido, Kyushu, Shikoku si Ryukyushu. Lungimea tarmurilor (cca.27000 km), interferenta dintre curentii calzi si cei reci, apropierea de tarmul continental al Asiei (aprox. 200 km) si convergenta marilor cai maritime au oferit Japoniei o pozitie geografica deosebit de favorabila. Peru este un stat situat in extremitatea occidentala a Americii de Sud, cu iesire la Oceanul Pacific.

Japonia are o suprafata de 373.000 km2, o tara cu o intindere relativ mica avand in vedere suprafata destul de vasta pe care o ocupa statul Peru: 1.285.000 km2. Cu toate acestea, se remarca puternicele diferentieri din punct de vedere al numarului populatiei (Peru are o suprafata mult mai mare decat a Japoniei dar un numar de locuitori mult mai mic decat al acesteia) si al nivelului economic (spre deosebire de Peru, Japonia este o tara puternic dezvoltata).

Ca si forma de guvernamant, Peru este republica, pe cand Japonia este monarhie.

Din punct de vedere demografic, Japonia face parte din categoria statelor mari, cu o populatie de 127,5 milioane de locuitori (2002), iar Peru face parte din categoria statelor slab populate, inregistrand in anul 2002 un numar de 26,5 milioane de locuitori.

Statele analizate difera considerabil din punct de vedere economic, Japonia avand in anul 2004 un PIB de 4.799.061 USD in timp ce Peru inregistra in acelasi an un PIB de 72.888 USD.

In Japonia densitatea medie a populatiei este de 335 locuitori/km2 , insa apar mari diferentieri teritoriale. Aproape 50% din populatia statului traieste in megalopolisul japonez numit Tokaido. Si in Peru concentrarea maxima a populatiei se intalneste in marile orase. Relieful predominant muntos a determinat aparitia acestor discontinuitati ale repartitiei populatiei in teritoriu.

Schimbarea regimurilor politice si economice, o anumita evolutie istorica pentru fiecare stat in parte, au avut de asemenea puternice influente asupra populatiei si a distributiei spatiale in teritoriile analizate.