Analiza Județului Tulcea

CAP I Caracteristici generale ale judeţului Tulcea

1 1 Poziţie geografică

Judeţul Tulcea, ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, situată în extremitatea sud-estică a României, a cărui însemnătate vine din aşezarea lui la gurile Dunării si ieşirea la mare Paralela 450 latitudine nordică taie judeţul Tulcea în partea centrală, iar meridianul 290 41' 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina, aflat la extremitatea estică a României

Înconjurat din trei părţi de apă, se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la est cu Marea Neagră, având hotar terestru doar la sud, cu judeţul Constanţa

Suprafaţa judeţului este de 8499 km2, reprezentând 3,56% din suprafaţa ţării (238391 km2) Judeţul cuprinde 51 de unităţi administrativ-teritoriale, din care: municipiul Tulcea reşedinţa judeţului cu o populaţie de 90553 locuitori la 1 iulie 2010, (36,827% din populaţia stabilă a judeţului de 245899 locuitori la 1 iulie 2010), 4 oraşe şi 46 de comune Datorită întinderilor de apă judeţul Tulcea are cea mai mică densitate, 28,93 locuitori / km2, de aproximativ trei ori mai mică decât cea naţională

Organizarea administrativ- teritorială a judeţului Tulcea

Anii Numărul oraşelor şi municipiilor Din care: municipii Numărul comunelor Numărul satelor

2008 5 1 46 133

2009 5 1 46 133

2010 5 1 46 133

1 2 Relieful

Din suprafaţa totală a judeţului, 40,54% adică 3446 km2, este ocupată de cea mai nouă formă de relief, suprafaţa umedă constituită din Delta Dunării şi complexul lagunar Razim – Sinoe aflată la nord-estul judeţului, ce reprezintă prima zonă biogeografică, în continuă expansiune datorită depunerii continue a aluviunilor Dunării, aflată sub jurisdicţia Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Dunărea formează hotarul natural la vest si nord, fiind principala cale de transport în judeţ În dreptul municipiului Tulcea, Dunărea se desparte în trei braţe: Chilia la nord, Sfântu Gheorghe la sud (braţe ce permit numai transportul fluvial) şi braţul Sulina la mijloc, care asigură transportul maritim până în porturile Galaţi pentru nave mai mari şi Brăila pentru nave mai mici La sud de braţul Sfântu Gheorghe este laguna Razim care pătrunde adânc în judeţ şi care se continuă în judeţul Constanţa cu lacul Sinoe O reţea de canale naturale şi artificiale, lacuri si bălţi, plauri si grinduri formează un ecosistem unic Datorită numeroaselor specii de păsări, insecte, reptile şi circa 160 de specii de peşte, Delta Dunării a fost declarată în 1990, Rezervaţie a mediului înconjurător, ecologică şi a păsărilor, sub protecţia şi în patrimoniul UNESCO Pădurile de sălcii de pe tot cuprinsul Deltei Dunării, pădurile de stejar din Deltă de pe grindurile Letea şi Caraorman, stuful, trestia, sunt resurse locale, unele protejate Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ce cuprinde şi partea din complexul lagunar ce se află în judeţul Constanţa, are o suprafaţă totală de 5800 km2

Relieful judeţului cuprinde, de asemenea, Horstul Dobrogean a doua zonă biogeografică, rest al cutărilor hercinice, care se prezintă ca un platou tipic, aflat în nord-vestul şi sudul judeţului, ce determină existenţa a încă 3 zone biogeografice: zona de stepă, zona de pădure de stepă şi zona de pădure Ceea ce a mai rămas din lanţul munţilor Hercinici este reprezentat de Munţii Măcinului aflaţi în nord-vestul judeţului, de înălţimea unor dealuri (culmea Pricopanului, 476 m), dar care datorită pantelor abrupte, sălbatice şi golaşe, au aspect de adevăraţi munţi În acest platou apele sunt puţine de obicei râuri mici fără prea mare semnificaţie cum ar fi Teliţa sau Taiţa

În Munţii Măcinului s-a constituit Parcul Naţional, pentru conservarea speciilor rare de floră şi faună specifice intersecţiei arealelor mediteranean, balcanic şi caucazian.