Bazinul Crișului Repede

Introducere

Tinând cont de faptul că bazinul hidrografic Crişul Repede este reprezentativ pentru râurile din grupa de vest din ţara noastră şi că este amenajat hidrotehnic aproape în totalitate. In aceasta lucrare sunt prezentate situarea formelor de relief în sistemul hidrografic Crişul Repede, poziţia geografică şi câteva elemente generale asupra bazinului. Încadrat între bazinul Barcău la nord şi bazinul Crişul Negru la sud, bazinul hidrografic Crişul Repede are o suprafaţă de 2986 kmp (în ţara noastră) şi se caracterizează printr-o accentuată asimetrie datorită afluenţilor de stânga mult mai numeroşi şi mai importanţi decât cei de pe partea dreaptă a cursului principal. Sistemul hidrografic Crişul Repede adună apele din munţii Gilău, Vlădeasa, Pădurea Craiului, Plopiş şi Mezeş, din dealurile Oradiei şi ale Tăşadului.

Râul Crişul Repede

Sistemul Crişului Repede drenează versanţi nordici ai masivelor Gilăul, Vlădeasa şi Pădurea Craiului.

Bazinul sau este asimetric, afluenţi din dreapta dinspre Mezeş şi Plopiş, lipsind aproape cu totul sau au dimensiuni reduse.

După cum este bine cunoscut, cursul Crişului Repede s-a format în urma unor captări regresive, prin care râul a traversat cumpăna morgologică dintre masivele Plopiş- Mezeş şi Vlădeasa, pătrunzând în depresiunea Huedinului, unde-şi are şi izvoarele, Cursul lui superior trece prinmai multe chei şi depresiuni tectono-erozive, iar în aval printr-un culoar care se transformă spre Câmpia de Vest într-un golf larg.

Crisul Repede izvoreşte de la altitudine de 710 m în apropiere de localitatea Izvorul Crişului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a depresiuni Huedin.

În zona de izvor are pante relativ mari (în jur de 15 m/km), însă între Huedin şi Morlaca, unde traversează epigenetic sâmburele cristalin din fundament, pantele râului scad până la 3-5 m/km. Pe acest sector primeste aflurnţi numai din stânga, unii sosind dinspre marginea sudică a depresiunii (Şipotul, Domoşul) râul Călata care pătrunde cu izvoarele sale până la flancul nordic al munţilor Gilăului, drenează prin intermediul afluenţilorsăi majoritatea depresiuni Huedinului. Sistemul său are o asimetrie puternică spre stânga, spre masivul Şatra.

Crişul Repede păraseşte depresiunea Huedin în aval de Bologa, unde primeşte pe primul său afluent, dinspre masivul eruptiv Vlădeasa, Secuietul (Sebişelul sau Heţul), izvorând de la altitudinea de 1550 m chear de sub vârful Vlădesei. După primirea Călatei şi Secuienului debitul Crişului Repede creşte mult mai ales pe sectorul defileul eruptiv de la Poieni, unde şi pantele râului cresc la 6-7 m/km.

Fig.1. Bazinul Crisului Repede

Sursa: Harta Romaniei de Posea, cu modificari.

Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la ieşirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în depresiunea Ciucea-Negreni, în care se observă aluvionări puternice, cu mobilitate mare a albiei. Râul are caracter montan accentuat, dimensiunile bolovanilor transportaţi atingând 30- 40 m, depresiunea reprezintă totodată şi o mică piaţă de afluenţi cel mai important Drăganul, sosit de sub poalele Vlădesei, primeşte şi primii afluenţi mai mici veniţi dinspre şeaua de la Oşteana, Picul şi Semenii.

Drăganul izvorește de la altitudinea de 1500m de sub Piatra Bohodeiului (1654m), având o cădere în jur de 26m/km până la vărsare. Dacă la acesta mai adăugăm și faptul că își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condiitiile unei umidități deosebit de bogate, ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic.

Crișul repede părasște Depresiunea Ciucea-Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masiul Plopișului din dreapta și culmea Scorușeț-Dealul Mare din stânga, constituite din șisturi cristaline.

Imedeat în aval de defileu, de altfel destul de larg, Crișul Repede primește pe cel de-al doilea afluent important Valea Iadului, care izvorește de sub vârful Poienilor (1627m). Imedeat după obârșie râul intră în mica depresiune de la Stâna de Vale, unde apele sale curate au asigurat posibilitatea creerii unei crescătorii de păstrăvi, pentru care au fost înființate câteva mici ochiuri de apă cu baraj pe râu. De aici râul își formează în masivul eruptiv riolitic un defileu mai important de pe partea stângă, Valea Leșului unde este în curs de realizare un lac de acumulare de 27,2 mil. M3 pentru alimentarea Oradiei. În aval, pe aceeași parte, valea sa este străjuită de formațunile calcaroase ale Pădurii Craiului, iar pe partea dreaptă de șisturi cristaline.

Fenomenele carstice din Pădure Craiului sunt foarte variate. În Valea Leului se gasesc deja o serie de peșteri cu izbucuri, cum sunt peșterile cu Apăși Firez. Alte peșteri apar în Valea Căuș și un izbuc în în Dealul Corilor. Este cunoscut , de asemenea, lacul-izvor de la Remeți și Peștera Bulzului, în care apare un alt izbuc puternic alimentat dinspre ponorul Gaura Dracului, di podișul calcaros. Afluenții Iadului sunt de dimensiuni reduse, cel mai mare fiind Dașorul care atnge abea 32km2 și 8 km lungime.