Potențialul turistic la județului Bihor

1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI

Teritoriile din Bihor au fost locuite de colectivitati umane inca din preistoric, prezenta unor comunitati fiind relevata de descopeririile arheologice de la Oradea, Sacueni sau Santandrei, ce provin din epoca pietrei slefuite. In perioada ocuparii Daciei de catre romani teritoriul judetului a ramas in afara granitelor provinciei romane, continuand sa fie locuit de populatia dacilor liberi ( tezaurul dacic de la Oradea ). Prima formatie prestatala din judet este voievodatul lui Menomurut din secolul X atestata de cetatea de pamant de la Biharia.

1.1 SCURT ISTORIC

Actualul municipiu Oradea s-a format prin unificarea  in secolul XI  a mai multor asezari umane prefeudale si feudale. Atacul tatarilor din 1241 a distrus fortificatia Oradiei si o mare parte ale asezarilor bihorene, descrise de episcopul Rogerius in jurnalul sau Carmen mizerabile (cantec de jale). Cetatea Oradiei, reconstruita in secolele XV  XVI, a devenit una din cele mai importante fortificatii de aparare impotriva otomanilor, iar din 1660  dupa ocuparea sa  centrul unui pasalac. Scapate de dominatia turcilor dupa numai 32 ani, Oradea si celelalte localitati ale judetului au cunoscut in secolele urmatoare o expasiune economica si demo-sociala intensa. In anul 1762 imparateasa Maria Tereza recunoaste independenta breslelor formate si grupate pe meserii.

În perioada 1875-1914 s-a realizat reconstructia masiva a spatiilor centrale ale Oradiei Mari, formandu-se peisajul urbanistic actual.

Dupa faurirea unitatii nationale, cu aportul deosebit al numeroaselor personalitati bihorene, s-a conturat actuala structura administrativ-teritoriala, Oradea fiind centrul administrativ si social-economic al judetului.

In subsolul judetului se gaseste o mare diversitate de resurse ca: bauxita, minereuri polimetalice, lignit, titei si gaze naturale, argila refractara, marmura, calcare pentru industria siderurgica si a cimentului.

Bogatele si vestitele resurse de ape geotermale si cele minerale completeaza resursele naturale ale judetului.

Orasul de azi poarta, in plus, amprenta celor 50 de ani de comunism. Constructii moderne de utilitate publica sau blocuri de locuinte au fost integrate in peisajul orasului vechi, iar cartiere intregi de blocuri de locuinte au fost construite la periferie. Orasul are azi, pe langa zona centrala, cinci cartiere: Rogerius, Nufarul, Iosia, Iosia-Nord, Velenta.

In secolul al XVI-lea, Oradea a cunoscut o activitate economica si comerciala infloritoare, dovada fiind numeroasele bresle si targuri mentionate in documentele vremii. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea sunt deja conturate asociatii profesionale cum ar fi: Societatea medicilor, farmacistilor si naturalistilor, Corpul profesoral, Baroul avocatilor, Asociatia juristilor, Asociatia chelnerilor, Corpul meseriasilor, Asociatia micilor comercianti, Asociatia ziaristilor, Asociatia pompierilor voluntari si altele.

O plimbare prin partea centrala a orasului da posibilitatea vizitatorului sa ia contact cu principalele obiective de interes turistic. Restaurante, cluburi de noapte, baruri cochete, unele cu un anumit specific, discoteci si cazinouri, ofera momente de relaxare si distractie pentru familii sau grupuri de prieteni. Bucataria romaneasca este o surpriza placuta pentru oricine, ea satisfacand toate gusturile.

1.2 ASEZAREA GEOGRAFICA

Judetul Bihor se situeaza in partea de Nord-Vest a tarii si se invecineaza in partea de nord, nord-est cu judetele Satu-Mare si Salaj, la est cu judetul Cluj, la sud, sud-est cu judetele Arad si Alba iar in partea de vest cu Ungaria. Are o suprafata de 7544 kmp din care 499,6 mii ha reprezinta terenurile agricole, 195,5 mii ha padurile si terenurile cu vegetatie forestiera si 59,3 mii ha alte terenuri. Din suprafata agricola, 302,5 mii ha sunt terenurile arabile, 138,8 mii ha pasunile, 42,5 mii ha fanete, 5,5 mii ha viile si livezile 10,2 mii ha. Din punct de vedere administrativ, judetul se compune din 2 municipii: Oradea si Salonta, 7 orase: Alesd, Beius, Marghita, Nucet, Stei, Valea lui Mihai si Vascau si 86 comune ( 435 sate). Relieful este dispus in trei trepte: culmi inalte din masivele Bihor si Vladeasa (cu vsrful Cucurbata de 1849 m),culmile si dealurile mai joase ale masivelor Codru Moma, Padurea Craiului si Plopis, cu altitudini cuprinse intre 500-900 m si campia Tisei, aceasta fiind cea mai joasa treapta.

Solul, corespunzator caracteristicilor reliefului, reprezinta solurile silvestre, in zona montana, silvestre si pozdolice in zona deluroasa si premontana  cu extinderea cea mai mare - si cernoziomurile care ocupa o fasie in partea vestica a tarii. 41,6% din terenurile agricole se situeaza in clasele I-II de pretabilitate ale solului, restul fiind din clasele III-V.