Valorificarea potențialului turistic al județului Bihor

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BIHOR

LOCALIZARE SI CARACTERIZARE:

ASEZARE GEOGRAFICA: Judetul Bihor, unul din principalele porti de acces in tara ocupa locul al saselea ca marime intre judetele tarii fiind situat in partea de N-V a Romaniei.

SUPRAFATA: 7554 kmp – locul 6 in Romania.

POPULATIA: 624,157 locuitori (cu domiciliul stabil) – locul 13 in Romania din care 48,9% traiesc in mediul urban.

NATIONALITATI: romani 66,54%, maghiari 28,45%, slovaci 1,22%, germani 0,24%.

ORGANIZARE ADMINISTRATIVA:

1 municipiu – Oradea 220,732 locuitori

8 orase - Salonta 20,008 locuitori

- Marghita 18,710

- Beius 12,025

- Alesd 7,195

- Valea lui Mihai 10,622

86 de comune.

VECINATATI: Judetele Satu Mare (nord), Salaj, Cluj si Alba (est), Arad (sud) si granita cu Ungaria de vest. Zona de frontiera se intinde pe o portiune de 150 km pe care sunt amplasate urmatoarele puncte de control trecere frontiera: Valea lui Mihai, Borsa (principala poarta de intrare in Romania dinspre vestul Europei), Episcopia Bihor si Salonta.

CAI DE COMUNICATIE SI DE TRANSPORT:

86 retea de comunicare circa 470 km

87 retea rutiera a drumurilor de 2,491 km din care peste 580 modernizate

88 o retea deasa a drumurilor judetene nemodernizte si drumuri forestiere.

POTENTIALUI TURISTIC:

ATRACTII NATURALE:

CADRUL NATURAL:

Pe teritoriul judetului se intalnesc toate formele de relief dispuse sub forma unui amfiteatru (munti 21%, dealuri si depresiuni 41%, campie 38%).

Zona montana cuprinde partea cea mai inalta a Muntilor Bihor (cu varful Curcubata Mare 1849 m, cu altitudinea cea mai mare din carpatii Apuseni), Muntii Vladeasa, Codru-Moma, Padurea Craiului si Muntii Plopis.

Muntii Bihor, situati in partea de sud-est a judetului, cu altitudini cuprinse intre 1200 si 1850 m, reprezinta, atat pentru amatorii de drumetii cat si pentru alpinistii incercati, o zona turistica deosebit de interesanta. Aici se intalnesc cascade ametitoare – Cascada Iedutului, Cascada Moara Dracului, avenele din Cetatile Ponorului, vai adanci si chei cu pereti abrupti (valea Galbena, izvoarele Somesului Cald), pesteri – Pestera Focului Viu (al doilea ghetar ca marime din tara noastra dupa Scarisoara), Pestera Caput, Pestera Meziad, etc.

Muntii Codru-Moma, situati in partea de sud a judetului, sunt alcatuiti din doua masive montane despartite de vaile Moneasa si Briheni ce depasesc rareori 1000 m altitudine. Dominatia calcarelor a creat un relief carstic care a dus la aparitia de chei si izbucuri (Calugareni).

Muntii Padurea Craiului, cu altitudini cuprinse intre 600 si 800 m, alcatuiti in mare parte din calcare, prezinta un relief carstic cu numeroase pesteri: Pestera Vantului, Pestera Meziad, Pestera Batranului, etc.

Muntele Ses, situati in nordul Depresiunii Vadului au altitudini reduse (600-800 m), dar padurile intinse de fag si stejar si vaile largi confera peisajului din Muntele Ses un farmec deosebit.

Dealurile insotesc fara intrerupere inspre vest poalele muntilor, patrunzand in interiorul depresiunilor Salajului, Vadului si a Tarii Beiusului. Altitudinea lor scade de la circa 600 m (in vecinatatea muntilor) pana la circa 200 m deasupra Campiei Crisurilor.

Campia se desfasoara sub forma a doua trepte – Campia inalta subcolinara (dispusa inh trepte de la 200 m in vecinatatea dealurilor, pana la 110 m) si Campia joasa – campuri netede separate de vai.

FLORA SI FAUNA:

Flora si fauna respecta variatiile climatice conditionate de desfasurare pe verticala a reliefului. Incepand cu cele mai inalte altitudini spre campie se intalnesc pe rand: paduri de conifere (molid, brad) insotite uneori de afin, apoi de foioase (fag, carpen, ulm, gorun si stejar). La campie, padurile de gorun si stejar alterneaza cu terenurile agricole si pajistile secundare.

La munte sau la campie farmecul padurilor este sporit de prezenta unor specii rare (in parcurile dendrologice de la Balc, Cadea, Valea lui Mihai) sau de pitorescul poienilor cu fanete sau pasuni (poiana cu narcise salbatice).

Specii de importanta cinegetica populeaza atat padurile de campie cat si cele de deal si de munte: fazanul, cocosul de munte, iepurele, capriorul, mistretul, jderulde padure, cerbul, rasul, ursul, etc. Atat raurile cat si lacurile din judet adapostesc pastravul (la munte), cleanul, crabul si stiuca (la deal si campie).