Valorificarea potențialului turistic al Județului Sălaj

Situat în partea de nord-vest a României, la trecerea dintre Carpaţii Estici si Munţii Apuseni, judeţul Sălaj este cunoscut din cele mai vechi timpuri ca Ţara Silvaniei, adică Ţara Pădurilor, dispunând de o suprafaţă de 3850 kmp şi având ca vecini la nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest judeţul Bihor şi la sud-est judeţul Cluj. Municipiul Zalău, care se găseşte în centrul judeţului pe râul cu acelaşi nume, este reşedinţa administrativă a judeţului. Acesta este una dintre primele aşezări din Transilvania menţionat în documente. În judeţ se găsesc 55 comune şi 281 sate. Oraşele Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei au fiecare mai puţin de 20 000 locuitori.

Din punct de vedere geografic, judeţul Sălaj este o zonă cu dealuri şi văi de-a lungul râurilor Almaj, Agrij, Someş, Sălaj, Craşna şi Barcău. Munţii sunt reprezentaţi în sud-vest de două ramificaţii ale Munţilor Apuseni.: Vârfurile Meseş şi Plopiş. Depresiunile ocupă o parte însemnată din teritoriul judeţului, zone agricole importante cu numeroase aşezări. Analizând evoluţia populaţiei totale a judeţului, conform datelor statistice pe perioada 1990 – recensământ 2002, se poate observa o scădere , cu 20.369 locuitori a acesteia, ajungând de la un număr de locuitori de de 268 776 la unul de 248 407. Printre aceştia se pot enumera: români, maghiari, germani, rromi, slovaci, iar ca şi componenţă religioasă: religia ortodoxă, religia reformată, greco-catolicismul, romano-catolicismul şi baptismul. Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, rata şomajului la nivelul judeţului Sălaj, la sfârşitul lunii decembrie 2010, a fost de 8,4 cu un total de 8929 şomeri, dintre care 3606 au fost femei.

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali la nivelul anului 2009, realizată de Comisia Naţională de Prognoză se prezintă astfel: creşterea reală a PIB -5,4%; PIB/Locuitor 4511 euro; populaţia ocupată civilă -3,5%; numărul mediu de salariaţi – 8,4%; câştigul salarial mediu net lunar 1 096 lei/ salariat (4,2%), grad de urbanizare 40%.

II Prezentarea potenţialului turistic al zonei

1) Potenţialul turistic natural

Relieful judeţului este foarte variat, distingându-se patru zone fizico-geografice: muntoasă (în partea central-sudică cuprinde culmea Meseşului-cu vf. Măgura Priei de 997 m şi Plopişului, prin versantul nord-estic, cu înălţimi între 600-900 m), depresionară (în partea de est, reprezentată de Depresiunea Almaşului), deluroasă (cea mai întinsă, dar nu prea înaltă, aparţine Podişului Someşan sau Platformei Someşene, cu Platforma Sălăjană, de 150-300 m, cu dealuri domoale, străbătute de văile largi ale Barcăului, Craşnei şi Sălajului, dar şi Dealurilor Silvaniei), de câmpie (luncile largi ale râurilor Someş, Barcău, Craşna).

Din punct de vedere climatic judeţul Sălaj este influenţat de masele de aer din est dar şi din vest (mai umede), încadrându-se în spectrul de climă continental moderată. Masele de aer de înălţime precum şi relieful, prin aspectul şi altitudinea lui, creează diferenţieri climatice între vestul şi estul judeţului. Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6ºC, în zona deluroasă de 8ºC, iar în regiunile joase, în depresiuni şi văi, de 9ºC. Pe teritoriul judeţului, temperatura lunară minimă se încadrează în ianuarie între –2ºC şi – 5ºC, iar cea maximă în iulie, cu valori cuprinse între 15ºC şi 20ºC. Precipitaţiile

datorită influenţelor continentale, descresc din punct de vedere cantitativ de la vest către est, unde se înregistrează valori cuprinse între 700 – 800 mm.

Principala caracteristică a reţelei hidrografice a Sălajului este aceea că râurile sunt repartizate uniform pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezenţă a reţelei lacustre naturale, dar cu apariţia din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someş, Crasna, Barcău, Almaş, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din judeţ. De asemenea, pe raza judeţului se află şi Lacul de acumulare Vârşolţ de pe cursul râului Crasna. Apele reprezintă 1,5% din suprafaţa judeţului.