Dezvoltarea durabilă a regiunilor

PROFILURILE SOCIO-ECONOMICE ALE

REGIUNILOR SI DISPARITATI INTRAREGIONALE

O particularitate a dezvoltarii regionale în România este structura mozaicala a dezvoltarii la

nivel sub-regional. Practic, în toate regiunile coexista zone relativ dezvoltate cu zone slab sau

chiar subdezvoltate. De aceea o analiza la nivel subregional este absolut necesara pentru a

putea evidentia disparitatile intraregionale, respectiv la nivel de judete si a putea argumenta

nu numai prin marimea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tarii, inclusiv

pe cele considerate, potrivit marimii PIB, mai prospere.

Regiunea de Dezvoltare Nord - Est

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsa regiune a României, având o suprafata de 36.850 kmp

(15,46% din suprafata totala a tarii). Are granite externe cu Ucraina si Republica Moldova. În

componenta sa sunt 6 judete: Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui, unitati

administrativ-teritoriale si unitati teritorial-statistice de nivel NUTS 3.

Cu o populatie de 3.738.601 locuitori (17,2% din populatia României) si o densitate a

populatiei de 101,5 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea în ceea ce

priveste densitatea dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov). Populatia regiunii este localizata cu

precadere în mediul rural (56,3%).

Regiunea se caracterizeaza printr-o îmbinare armonioasa între toate formele de relief, 30%

munti, 30% relieful subcarpatic, 40% podisului. Relieful bogat ofera zone de deal si câmpie

care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje

spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului.

Forta de munca si migratia

Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara, de 38%. O pondere foarte mare o detine

populatia ocupata în agricultura (42,4%), mai ales judetele Botosani (52,6%) si Vaslui

(51,7%). Ponderea populatiei ocupate în industrie si servicii se afla sub media pe tara (25,1

%), respectiv 32,5%), judetele Botosani (19,1%) si Suceava (21,6%) având cel mai mic grad

de ocupare în industrie, iar judetul Vaslui (24,7%) în domeniul serviciilor. De asemenea

aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramânere în urma a gradului de tehnologizare

industriala si agrara, precum si cu un nivel redus de calificare a populatiei.

În ultimii ani, a avut loc o scadere a ponderii populatiei ocupate (de la 64.2% în 2000 la

54.8% în 2004). O diminuare accelerata a populatiei ocupate a avut loc în judetul Botosani,

unde, un procent mare al populatiei lucreaza în agricultura. (52,6%).

Numeroase persoane în vârsta de munca din aceasta regiune lucreaza temporar sau permanent

în activitati economice în Bucuresti, Banat, Transilvania, Europa de Vest si Israel. În satele

bucovinene, dupa plecarea populatiei tinere masculine apte de munca, se manifesta o tendinta

de emigrare si a femeilor, pentru a munci în strainatate, astfel ca în multe localitati au ramas

persoane vârstnice si copii. În multe din aceste localitati activitatea de constructii este

impresionanta, materia prima utilizata fiind lemnul. În acest fel s-au accentuat discrepantele

între localitatile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare si îndeosebi al

dotarilor infrastructurale.

Somajul înregistreaza o valoare superioara (7,8%) celei nationale (6,3%), judetul Vaslui

ajungând la 11%. Rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului în toate

judetele regiunii. Cauzele se pot gasi în existenta mai multor locuri de munca pentru femei

(confectii si industria hoteliera) si a faptului ca numeroase femei lucreaza în strainatate.

Economia regionala

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a României (în 2003, PIB/locuitor

reprezenta 72,3% din media nationala). În interiorul regiunii, cele mai sarace zone sunt sudul

judetului Iasi, sud-estul judetului Neamt, estul judetului Bacau, judetele Botosani si Vaslui.

În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializari fortate

(mobila, chimie, materiale de constructii, constructii de masini, textile), a intrat într-un proces

de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, usoara,

constructii de masini, mobila), ceea ce a agravat situatia economica, estul regiunii fiind

traditional subdezvoltat.

Indicele atractvitatii16 este cel mai scazut în aceasta regiune - 19,7 (cel mai mare grad de

atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8).

Atractivitatea scazuta se manifesta si în volumul mic al investitiilor straine directe: 18 mil.

EURO în 2004, reprezentând 1% din totalul investitiilor straine directe realizate în România.

De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic numar de IMM-uri la 1000 de locuitori,

doar 12,6%, numarul total al IMM-urilor fiind de 47.180, microîntreprinderile reprezentând

86,3% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judetele Iasi (27,2%), Bacau (20,8%) si

Suceava (18,8%) au cel mai mare numar de IMM-uri, la polul apus aflându-se judetul Vaslui

cu doar (8,5%).

În regiune functioneaza 2 parcuri industriale (Bacau si Iasi), 1 în proprietate privata si 1

realizat în parteneriat public-privat. Acestea acopera o suprafata de 22,38 ha, de tip

brownfield. Parcul industrial Bacau, bazat pe tehnologia informatiei si comunicatii, va

asimila forta de munca disponibilizata si va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de

vârf la nivel regional. Astfel, se preconizeaza crearea a cca. 50 de noi locuri de munca directe

pe durata fazei de implementare si cca. 200 pe durata fazei operationale. Parcul industrial Iasi

este destinat industriilor de înalta tehnologie ce includ companii din domeniile IT si

biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate în

aceste domenii, prin asigurarea de locuri de munca pentru absolventii din domeniu.

În Regiunea Nord Est, activeaza un Centru Euroinfo (înca din anul 1999), un IRE (Innovation

Relay Centre) în Iasi si 33 de centre de consultanta. De asemenea, cele trei incubatoare de

afaceri existente asigura incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri

de munca.