Analiza Ofertei și Cererii Turistice la Nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest

Introducere

România este, după Polonia, ţara cu cea mai numeroasă populaţie (21,7 milioane) dintre ţările din Europa de Est şi Centrală (EEC), şi a şaptea ca mărime între statele membre, fiind situată în extremitatea estică a grupării. Această poziţionare, împreună cu infrastructura de transport slab dezvoltată calitativ au condus la dificultăţi în accesarea pieţelor UE şi la costuri mai mari de transport pentru bunurile exportate. Totuşi, în ultimii 17 ani, evoluţia economică a fost puternic influenţată de transformările externe şi procesul de aderare la UE.Deşi politica şi planificarea dezvoltării teritoriale în România au o istorie mai îndelungată, conceptul de "politică şi planificare a dezvoltării regionale", aşa cum este în accepţiunea UE, este un concept relativ nou pentru România.

În prezent, economia ţării poate fi caracterizată ca o economie în faza finală a tranziţiei de la planificarea centralizată la o economie de piaţă funcţională. Deşi a înregistrat performanţe economice limitate, România are disparităţi inter-regionale semnificative, exprimate sintetic prin valorile PIB. Nivelul, în general, scăzut al PIB, chiar şi în regiunile mai dezvoltate ale ţării, indică lipsa unei zone de mare prosperitate şi forţă economică, aptă să influenţeze în mod semnificativ aceste valori.

Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul şi Nordul.Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ,“dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi echipamente, turismul şi IT&C.Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie şi formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel internaţional. Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă, ceea ce, alături de un nivel al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) face din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa Centrală şi de Est.

1. Localizarea şi caracteristici generale a regiunii de dezvoltare NV(limite şi unităţi administrativ-teritoriale,nivel de dezvoltare economică)

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a judeţelor Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Regiunea acoperă 14% din teritoriul României şi se situează pe locul patru la nivel naţional în privinţa suprafeţei şi a populaţiei. Regiunea Nord-Vest are o poziţie geografică strategică, la intersecţia axelor nord-sud şi est-vest ale Europei de Est, fiind poarta de intrare în România dinspre Ungaria şi Ucraina. În spaţiul naţional, Regiunea 6 Nord-Vest se învecinează la sud-vest cu Regiunea 5 Vest, la sud cu Regiunea 7 Centru şi la est cu Regiunea 1 Nord-Est. Regiunea 6 Nord -Vest este formată din 6 judeţe (Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj), 35 oraşe şi municipii (din care 15 municipii), 399 comune şi 1823 sate şi are o suprafaţă totală de 34.159 km2, ceea ce reprezintă 14,32 % din suprafaţa ţării. Judeţul cu cea mai mare suprafaţă din regiune este judeţul Bihor, iar judeţul cu cea mai mică suprafaţă este Sălaj.Regiunea este una dintre cele mai pitoreşti din România, începând de la Munţii Apuseni care au un farmec aparte până la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice în această parte a Europei. Transilvania de Nord este o regiune cosmopolită, unde alături de români trăiesc peste jumătate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea ce a dus la crearea unei identităţi culturale unice.

Date demografice

Distribuţia demografică este echilibrată între mediul rural şi cel urban, judeţul Cluj fiind cel mai urbanizat (cu 66.2% din populaţie trăind în mediul urban). Fenomenul de îmbătrânire demografică şi depopulare din cauza migraţiei externe afectează şi Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), ca de altfel întreaga ţară. În ceea ce priveşte rata şomajului, în context european, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situează în topul celor mai bine plasate 8 regiuni din statele candidate, atât în ceea ce priveşte rata şomajului în rândul femeilor, cât şi rata şomajului în rândul populaţiei tinere. Rata sărăciei este în descreştere şi este mai mică decât în restul regiunilor României, totuşi peste 17% din populaţie continuă să fie afectată de marginalizarea socio-economică, salariul mediu net în economie fiind de aproximativ 850 RON.

Infrastructura de transport

Dezvoltarea infrastructurii de transport sprijină punerea în valoare a poziţiei geografice a Regiunii Nord-Vest, ca zonă de tranzit dinspre/înspre Ungaria şi Ucraina şi duce la creşterea mobilităţii, persoanelor şi a mărfurilor, atât inter- cât şi intra-regional, astfel încât pot fi reduse distanţele parcurse şi costurile asociate. Dezvoltarea infrastructurilor de transport: rutier, feroviar, aerian şi alinierea acestora la standardele europene va conduce la interconectarea coerentă a reţelei regionale la reţeaua naţională şi europeană şi corelarea proiectelor de dezvoltare ale Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) cu cele din regiunile vecine. Regiunea beneficiază de o reţea de 7 drumuri europene (cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea-Cluj-Brasov şi Bucuresti, E576-Cluj-Napoca-Dej, E81 - dinspre Satu Mare-Zalau-Cluj-Napoca-Braşov-Bucuresşti, E79 – Oradea-Deva, E671 - Oradea-Arad-Timişoara, E58 - Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa-Baia Mare-Vatra Dornei). Proiectele de infrastructură aflate în curs de implementare, printre care cel mai important ar fi autostrada Brasov-Borş, care va face legătura cu Ungaria şi reţeaua central europenă de autostrăzi, vor facilita un acces rapid la spaţiul european şi, cu siguranţă, vor dezvolta noi oportunităţi investiţionale. 3,222 km de şosele din regiune beneficiază de modernizare, circa 27,2% din totalul reţelei de drumuri, iar alte artere rutiere se află în curs de modernizare-reabilitare din fonduri guvernamentale sau europene nerambursabile. Reţeaua feroviară pe regiune se extindea în anul 2004 pe 1641 km. Din totalul acestora doar 166 km erau linii electrificate, iar 255 km de cale rulantă beneficia de linii duble. De asemenea se poate aminti că în domeniul feroviar regiunea beneficiază de existenţa a doua puncte de trecere a frontierei spre Ungaria: Episcopia-Bihor şi Valea lui Mihai. Transportul aerian este deservit de un număr de 4 aeroporturi: Baia-Mare, Cluj-Napoca, Oradea şi Satu-Mare. Din păcate cu toată evoluţia sa din ultimii ani, traficul aerian nu este unul semnificativ. Traficul pe aeroportul din Cluj-Napoca a crescut constant în ultima vreme, situând acest aeroport pe locul trei la nivel naţional, dar acest caz este momentan singular pentru regiune şi se confruntă şi el cu dificultăţile generate de criză.