Bazinul Hidrografic Someș

CAPITOLUL I

1.1. Introducere

Someșul (maghiară: Szamos, germană: Somesch sau Samosch, latină : Samus) este al cincilea râu ca marime și debit din România. Are o lungime de peste 465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României. Bazinul hidrografic se formează prin unirea pe teritoriul comunei Mica, la circa 4 km în amonte de municipiul Dej, a râului Someșul Mare cu Someșul Mic.

Someșul Mic (format prin confluența Someșului Rece cu Someșul Cald) are izvorul în Munții Apuseni, iar Someșul Mare izvorăște din Munții Rodnei. Se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei.

Râul Someș drenează un bazin hidrografic de 15.740 km², cuprinzând 362 cursuri de apă cu suprafețe mai mari de 10 km² și o lungime totală de 5.263 km. Afluenții cu aport hidrologic semnificativ sunt: Șieu, Someșul Mic, Almaș, Lăpuș.

Figura nr. 1- Râul Someş

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Raul_Somes.png)

1.2. Istoricul cercetărilor hidrografice din Bazinul Hidrografic Someş

Denumirea râului Someş vine din cuvântul dac Samus şi printre semnificaţiile găsite de istorici se numără adjectivele „agitat“, „învolburat“, „amestecat“. Râul a stat la baza dezvoltării a numeroase aşezări din Ardeal, mai ales că până la începutul secolului trecut din apele Someşului Mare se scotea aur prin spălarea nisipului.

Potrivit istoricilor, multe zone din Transilvania au fost populate datorită goanei după aur a strămoşilor noştri. Unul dintre râurile care au dezvoltat şi populat zona care avea să formeze judeţul Bistriţa-Năsăud este Someşul. Aurul din Ardeal ajungea în ţările din sud şi sud-vest, unde metalele preţioase au început să fie apreciate şi căutate. Strămoşii noştri dădeau aurul la schimb pentru animale şi cereale. În scurtă vreme cererea a crescut exponenţial, iar exploatarea s-a mutat de la râul Someş şi afluenţii săi la zăcămintele din munţi.

1.3. Scopul lucrării

Scopul lucrării este de a evidenţia aspectele râului cu privire la localizare, limite, relief, climă, floră, faună şi soluri. Scopul analizei aspectelor generale este a analiza date privind întreaga structură a teritoriului bazinal şi influenţa fiecărui element asupra altuia. Scopul caracterizării hidrologice este acela de a clasifica date privind compoziţia unor componente existente şi analizate pe teritoriul bazinului hidrografic.

1.4. Materiale şi metode folosite

Pentru acest proiect ne-am ajutat de hărţi, tabele şi grafice, documente de specialitate precum şi de internet. Informaţiile au fost căutate în funcţie de cerinţele planului de proiect, după obţinerea informaţiilor, acestea au fost interpretate pentru a le putea expune în planul proiectului. Ideile au fost expuse sub formă de capitole şi subcapitole. După respectarea cerinţelor planului, a urmat formarea concluziilor privind fiecare element studiat.