Cadrul Natural de Formare a Solului și Situația Fondului Funciar în România

CADRUL NATURAL DE FORMARE A SOLULUI ŞISITUAŢIA FONDULUI FUNCIAR ÎN ROMANIA

I. INTRODUCERE

România se găseşte situată în emisfera nordică a globului, la mijlocul distanţei dintre ecuator şi polul nord. Prin ţara noastră trece paralela 45. Această aşezare geografică creează tării noastre cea mai favorabilă situaţie din punct de vedere al condiţiilor naturale. Astfel, nimic nu este excesiv în patria noastră: nu se întâlneşte nici căldura care să moleşească şi nici frigule excesiv, care, perioade lungi fixează omul lângă foc. Nu se produc uragane care să dezrădăcineze copacii şi să descopere casele şi nici cutremure dese şi violente, care să ruineze totul. Nu bântuie secete pustiitoare şi nici inundaţii catastrofale, decât foarte rar.

Ţinând seama de toate acestea, putem aprecia climatul ţării noastre ca un fericit dar al naturii, pe care avem datoria să-l valorificăm cât mai bine în folosul omului.

O altă latură a condiţiilor naturale favorabile din ţara noastră o constituie relieful său care deşi este variat, formează un tot armonios şi simetric. Aşa cum este acum: cu frumuseţea şi bogăţia Carpaţilor, a Podişul Transilvaniei, cu rodnicele şesuri ale Câmpiei Române şi de vest, cu platoul Moldovean şi Dobrogea scăldată de Marea Neagră, teritoriul tării noastre poate fi considerat ca o mare unitate geomorfologică. Această arhitectonică, geomorfologică şi litologică de suprafaţă a ţării noastre este rezultatul unei lungi evoluţii, în care marea şi uscatul şi-au disputat necontenit teritoriul. Din succesiunea marilor frământări a pământului a rezultat şi teritoriul ţării noastre, ce cuprinde la suprafaţă şi în interiorul său mari bogăţii naturale. Dacă ar fi să privim de sus vegetaţia ţării noastre, am putea să admirăm cât de fumos se etalează în forma ,, Grădinilor suspendate ale Semiramidei”, din istorie. Pornind de la zăvoarele Dunării şi până pe culmile alpine, se succed unele după altele toate asociaţiile vegetale. Afară de plantele exotice nimic nu-i lipseşte patriei noastre. Şi cine oare ar putea zugrăvi măreţia fără pereche a Deltei, care este un paradis al păsărilor de apă şi al vegetaţiei. Delta noastră este neegalată în faimă, fiind una din cele mai măreţe din lume.

Cadrul natural din ţara noastră este întregit de bogăţia de ape curgătoare, care brăzdează teritoriul său în toate direcţiile, de ape freatice şi subterane tămăduitoare a multor boli.

De asemenea nu poate fi trecută cu vederea pătura groasă de loess ce acoperă întinsul câmpiilor cu cernoziomuri roditoare.

În cuprinsul ţării noastre se disting următoarele provincii de condiţii naturale care formează în acelaşi timp provincii de soluri:

- provincia de condiţii naturale şi de soluri Dobrogea;

- provincia de condiţii naturale şi de soluri Câmpia Română;

- provincia de condiţii naturale şi de soluri Podişul Moldovean;

- provincia de condiţii naturale şi de soluri Câmpia Transilvaniei;

- provincia de condiţii naturale şi de soluri Câmpia de vest;

- provincia de condiţii naturale şi de soluri a dealurilor înalte şi a munţilor.

II. SOLURILE DIN ROMÂNIA. CONSIDERAŢII ASUPRA FONDULUI FUNCIAR AL ŢĂRII.

Suprafaţa României este de 237.567 km 2. Este deci una din ţările mijlocii ale Europei.

După datele Direcţiei Generale a Statisticii, situaţia fondului funciar al ţării noastre este următoarea:

1. Suprafaţa agricolă este de 14.546.600 ha din care:

a) arabil 9.820.000 ha. Această suprafaţă este în continuă sporire pe seama unor rezerve de teren nefolosite sau cu folosinţă inferioară.

a) păşuni naturale 2.814.000 ha.

b) fâneţe naturale 1.386.600 ha.

c) vii şi pepiniere viticole 311.000 ha.

d) livezi şi pepiniere pomicole 214.300 ha.

2. Suprafaţa fondului forestier este de 6.403.300 ha.

3. Alte moduri de folosinţă ( drumuri, locuri ocupate de construcţii, bălţi, lacuri etc.) ocupă o suprafaţă de 2.800.100 ha.