Consumul de Energie Regenerabilă la Nivelul Uniunii Europene

I.1 Definiția indicatorului

Consumul de energie electrică din surse regenerabile(CSI 031/ENER 030) reprezintă un set de date ce măsoară contribuţia energiei electrice produse din surse de energie regenerabile la consumul naţional brut de electricitate. Acesta este unul dintre indicatorii de baza ai Agenției Europene de Mediu (EEA-European Enviroment Agency) in ceea ce privește electricitatea, dar si un indicator structural utilizat pentru a sprijini raportul anual al Comisiei Europene către Consiliul European.

Cota de energie electrică din surse regenerabile reprezintă raportul dintre energia electrică produsă din surse de energie regenerabile şi consumul naţional brut de energie electrică calculată pentru un an calendaristic, exprimat în procente.

Sursele regenerabile de energie sunt definite ca sursele de energie regenerabile non-fosile: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, hidroenergie, biomasă, gaz de depozit, instalaţii de tratare a apelor uzate şi biogaz. Electricitatea produsă din surse regenerabile de energie cuprinde generarea de energie electrică de la hidrocentrale, eoliană, solară, geotermală şi energie electrică din biomasă / deşeuri. În energie electrică din biomasă / deşeuri se include energia electrică produsă din deşeurile de lemn, arderea de deşeuri solide de natură regenerabilă (paie, stuf), de incinerarea deşeurilor municipale solide, biogaz (inclusiv depozitele de deşeuri, canalizare, gaz de fermă) şi biocombustibili lichizi. Consumul brut de energie electrică naţional cuprinde priducția brută de energie electrică de la toate tipurile de combustibili, plus importurile de energie electrică, minus exporturile.

I.2 Relevanța la nivelul UE

Consumul de energie din surse regenerabile are pentru Uniunea Europeană o importanță majoră, deoarece prin politicile de mediu care vizează protecția mediului, ameliorarea calității sale,protecția sănătații publice, utilizarea prudentă si rațională a resurselor naturale, promovarea măsurilor Ia nivel internațional privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni regionale si mondiale, sau spre exemplu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a celorlanți poluanți atmosferici, reducerea cantității de deșeuri care ajung în depozite, independența față de combustibli fosili și alte măsuri speră la un mediu mai curat si un viitor mai bun pentru membri comunității.

I.3 Contextul de Mediu

Ponderea consumului de energie electrică din surse regenerabile oferă o reducere a impactului asupra mediului deoarece, in general energia regenerabilă are durata ciclului de viață a impactului asupra mediului pe unitate de energie produsă, mai scăzută decat cea a uzinelor alimentate de combustibili fosili, emisiile de poluanţi atmosferici sunt, de asemenea, în general, mai mici pentru producţia de energie electrică din surse regenerabile decât pentru energia electrică produsă din combustibili fosili Creşterea ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie electrică va ajuta UE să reducă emisiile de gaze cu efect de seră(GES) din producerea de energie, dar impactul global va depinde de care surse de generare vor fii înlocuite în sistemul energetic.

I.4 Contextul Politic

Pe data de 6 aprilie 2009, Consiliul Europei a adoptat un pachet legislativ referitor la climă si energie, care conțin masuri de combatere a schimbarilor climatice si promovarea energiei regenerabile. Acest pachet este conceput pentru a atinge obiectivul general de mediu al UE,de o reducere de 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi o pondere de 20% a energiei regenerabile în consumul total de energie al UE. Pachetul legislative conține cîteva documente importante privind energia regenerabilă și anume:

• Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

• Regulamentul (CE) nr 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a emisiilor de standarde de performanţă pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunităţii de a reduce emisiile de CO2 produse de vehiculele uşoare

• Directiva 2001/77/CE privind energia electrică regenerabilă care stabileşte o ţintă indicativă de 21% de energie electrică din surse regenerabile în consumul brut de electricitate

• Planul strategic european privind tehnologia din domeniul energetic; COM (2007) 723

Aceasta se concentrează pe aducerea de noi tehnologii de energie regenerabilă pe piață pentru a crește competitivitatea.

II.1 Interpretarea în raport cu starea mediului

Energia regenerabilă este privită ca o sursă „verde” , o alternativă la combustibili tradiționali, o sursă de care condițiile actuale ale mediului au nevoie, dar această energie poate avea si cateva aspecte negative și dezavantaje in funcție de cum este utilizată.

Spre exemplu pentru incinerarea deşeurilor municipale şi solide, care, datorită costurilor ridicate de separare, de obicei, implică arderea unor amestecuri de deşeuri, inclusiv materialele contaminate cu metale grele. Emisiile în atmosferă de la incinerarea acestor deșeuri sunt supuse unor reglementări stricte, inclusiv controale stricte privind emisiile de cadmiu, mercur, şi alte astfel de substanţe. Exploatarea surselor de energie regenerabile pot avea un impact negativ asupra peisajului, habitatelor şi ecosistemelor, deşi multe impacturi pot fi minimizate prin alegerea atentă a amplasamentului . Sistemele de Hidroenergie în special, pot avea efecte adverse, inclusiv inundaţii, perturbarea ecosistemelor şi hidrologiei, şi impactului socio-economic, dacă pentru construire este necesară mutarea persoanelor sau a localitaților (pentru hidrocentralele mari). Unele sisteme solare fotovoltaice necesită cantităţi relativ mari de metale grele în construcţia lor şi energia geotermală poate elibera gaze poluante transportate de fluide calde, dacă nu sunt controlate în mod corespunzător. Turbinele eoliene pot avea un impact vizual asupra zonelor în care sunt amplasate. Unele tipuri de biomasă şi de biocombustibili au nevoie de terenuri considerabile, de apă şi cerinţele prime folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele.