Extras din proiect
1. Evaluarea componentelor structurale ale sistemului regional
1.1. Nivelul elementelor componente
Sistemul urban Valea Jiului este situat în sudul județului Hunedoara, pe desfăsurarea Depresiunii Petroșani, fiind înconjurat de grupele muntoase Retezat, Șureanu, Vâlcan și Parâng. Localitățile componente ale acestui sistem sunt (de la Est la Vest) Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Dintre acestea trei au statut de municipiu (Lupeni, Petroșani și Vulcan), iar trei de orașe (Petrila, Aninoasa și Uricani).
În ceea ce pivește componenta naturală, regiunea Văii Jiului se bucură de un relief predominant muntos, cu prezențe semnificative cum sunt munții Retezat sau Munții Parâng. Altitudinile sunt cuprinse între 500m și 2000m, iar printre vârfurile montane de menționat se numără Vf. Rușcoiu, Vf. Zănoaga și Piatra Iorgovanului. Ca și unitate de relief principală se remarcă Depresiunea Petroșani, de-a lungul căreia sunt așezate localitățile.
Cele mai importante cursuri de apă din cadrul regiunii sunt Jiul de Vest și Jiul de Est care traversează orașele și creează o confluență în Sudul sistemului urban, la granița dintre localitățile Vulcan și Aninoase. Ca rezultantă a acestei intersectări, de aici începe cursul râului Jiu. Acumulările lacustre din această regiune sunt reprezentate majoritar de tăuri precum și lacuri de steril, urmare a exploatărilor miniere din zonă.
Fig1
.1 Localizarea sistemului urban Valea Jiului
1.2. Nivelul funcționalității teritoriului
Municipiul Petroșani se distinge ca și centru polarizator al regiunii, fiind cea mai dezvoltată dintre cele șase localități. De asemenea, acesta este localitatea care face conexiunea într Valea Jiului și restul țării prin drumuri directe către reședințele de județ din apropiere, Deva și Târgu Jiu.
Gradul de funcționalitate al sistemului urban este în scădere, datorită faptului că este o regiune izolată și în declin economic. Caracterul predominant minier al economiei zonei a făcut ca închiderea minelor în Uricani, Vulcan și Petrila să aducă o lovitură puternică veniturilor regiunii (Cronica Văii Jiului, 2020). Industria minieră care a ridicat aceste orașe a devenit aproape inexistentă, în prezent fiind deschise trei mine din șapte câte au fost la început.
Un ajutor pentru economia regiunii vine de la companiile private străine care și-au deschis în cadrul regiunii mai multe fabrici pentru confecții, generând un număr mare de
F
Fiig. 1g. 1.2.2 Elementele naturale ale sistemului urban Valea JiuluiElementele naturale ale sistemului urban Valea Jiului
locuri de muncă. Majoritare sunt confecțiile de textile, cum ar fi husele de mașini, curele, poșete, dar se fabrică și mobilă și piese de mașini.
Într-o notă mai pozitivă, se poate observa o creștere semnificativă a industriei turistice din regiune. Turismul devine o ramură importantă a economiei Văii Jiului. Principalele stațiuni sunt Straja și Parâng, acestea fiind de interes național. De asemenea se evidențiază în graficul alăturat o creștere semnificativă a numărului de turiști care au ajuns în Valea Jiului în ultimii cinci ani.
Bibliografie
- Consiliul Local Aninoasa. (2020). Orașul Aninoasa. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://orasulaninoasa.ro/
- Consiliul Local Lupeni. (2020). Primăria Lupeni. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://primarialupeni.ro/
- Consiliul Local Petrila. (2020). Primăria Orașului Petrila. Preluat pe 12.12.2020, de pe http://www.orasulpetrila.ro/
- Consiliul Local Petroșani. (2020). Primăria Municipiului Petroșani. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://www.primariapetrosani.ro/
- Consiliul Local Uricani. (2020). Primăria Uricani. Preluat pe 12.12.2020, de pe http://orasuluricani.ro/
- Consiliul Local Vulcan. (2020). Municipiul Vulcan. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://www.e-vulcan.ro/
- Digi24. (2015, 09 23). Digi24. Preluat pe 12.12.2020, de pe Piedică în calea... turismului. DN 66A leagă Valea Jiului de Băile Herculane: https://www.digi24.ro/regional/digi24-timisoara/piedica-in-calea-turismului-dn-66a-leaga-valea-jiului-de-baile-herculane-440898
- HD, I. (2020, 01 1). Institutul Național de Statistică Hunedoara. Preluat pe 19.11.2020, de pe https://hunedoara.insse.ro/wp-content/uploads/2020/07/Populatia-dupa-domiciliu-la-1-ianuarie-2020.pdf
- INS. (2020). Tempo Online. Preluat pe 17.11.2020, de pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
- Jiului, C. V. (2020, 01 5). Cronica Văii Jiului. Preluat pe 17.11.2020, de pe https://cronicavj.ro/wp/?p=94200
- Mariciuc, A. (2007). Strategia de dezvoltare locală a microregiunii Valea-Jiului. Preluat de pe http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Valea%20Jiului/strategie%20valea%20jiului.pdf
- Rădulescu, C. (2017). Starea Termocentralelor pe cărbune din România în 2017. Greenpeace.
- Universitatea din Petroșani. (2020). Preluat pe 19.11.2020, de pe https://www.upet.ro/
- Uzina Paroșeni. (2020). Preluat pe 12.12.2020, de pe Istoria Complexului Energetic: https://uzinaparoseni.wordpress.com/istoria-complexului-energetic/
- Ziarul Văii Jiului. (2020). Preluat pe 19.11.2020, de pe http://cnipturicani.ro/resurse-turistice/lacul-valea-de-pesti/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Functionalitatea regionala a sistemului urban Valea Jiullui.pdf
- Functionalitatea regionala a sistemului urban Valea Jiullui.pptx