Cuprins
- I. INTRODUCERE.pag. 4
- 1. Aşezare geografică.pag. 4
- II. CADRUL NATURAL.pag. 4-6
- 1. Relieful.pag. 4-5
- 2. Hidrografia.pag. 5
- 3. Clima.pag. 5
- 4. Flora.pag. 5-6
- 5. Fauna.pag. 6
- III. POPULAŢIA ŞI ASEZĂRILE UMANE.pag. 6
- IV. ECONOMIA.pag. 6-7
- 1. Economia. Industria şi agricultura.pag. 6
- 2. Transporturile şi comunicaţiile.pag. 7
- V. TURISMUL.pag. 7-8
- VI. STATUL.pag. 8
- VII. CURIOZITĂŢI.pag. 9
- VIII. BIBLIOGRAFIE.pag. 10
Extras din proiect
I. INTRODUCERE
1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Numele oficial este Republica Elenă.
Capitala este Atena.
Grecia face parte din categoria statelor balcanice, fiind situată în Peninsula Balcanică, în Europa meridională, cu ieşire la Marea Mediterană. Teritoriul statului se desfăşoară pe cca. 5˚ latitudine (între 41˚41’ lat. N – localitatea Palli şi 36˚29’ lat. N – localitatea Kato Nisi) şi 6˚ longitudine (între 26˚33’ long. E – localitatea Palaia şi 20˚23’ long. E – localitatea Vilatoria). Astfel, ocupă o suprafaţă de 131 986 km². Aproape o cincime din suprafaţă revine unui număr de cca. 1 400 de insule din Marea Ionică şi Marea Egee.
Limita nordică este reprezentată de Macedonia şi Bulgaria, în partea de nord-est Turcia, în est Marea Egee, în sud Marea Mediterană, în sud-vest şi vest Marea Ionică, iar în nord-vest Albania.
II. CADRUL NATURAL
1. RELIEFUL
Ţărmul Greciei este sinuos, cu multe insule şi golfuri. Cuprinde o parte insulară şi o parte continentală. Relieful este predominant muntos cu multe depresiuni intramontane şi cu câmpii care se întind în zone litorale, sub forma unor fâşii înguste.
Partea insulară este formată din peste 2 000 de insule, care sunt împărţite în două grupe: Insulele Ionice (Corfu, Cephalonia, Leucas), situate la vestul Greciei continentale, şi Insulele Egeene (Creta, Samos, Chios, Lesbos), situate la est şi sud. Este muntoasă cu altitudini de peste 2 000 m.
Insula Creta este cea mai mare insulă din Grecia, leagănul civilizaţiei minoice, al culturii şi civilizaţiei europene. Este regiunea cea mai sudică şi cea de-a cincea insulă ca mărime din Europa. Creta are o suprafaţă de 8 400 km², măsurând de la est la vest 250 km si de la nord la sud cu o latitudine maximă de 60 km. Este o insulă muntoasă, având munţi ce reprezintă prelungirea Pindului (Vf. Idi – 2 458 m).
Insula Peloponez are o suprafaţă de aproximativ 21 549 km². Are forma unei frunze de paltin, centrul ei formează Podişul Arcadia, iar cel mai înalt vârf este Taiget de 2 407 m.
Insula Corfu se află pe coasta vestică a Greciei, in nordul Mării Ionice. Are o lungime de aproximativ 63 de km şi o lăţime de 28 km, găzduind peste 30 de staţiuni turistice capabile să satisfacă orice pretenţie. Marele atu al acestei insule este diversitatea. Munţii împăduriţi coboară direct în marea limpede de un azuriu tare, plajele acoperite cu nisip fin sunt, multe dintre ele, încă sălbatice. Grecii, romanii, veneţienii şi francezii au ocupat pe rând acest colţ de paradis, marcându-şi teritoriul în stilul specific. Miturile şi legendele insulei includ personaje precum Hercule şi Ulise, iar Corfu se pare ca l-ar fi găzduit o perioada şi pe Homer.
Insula Rhodos este cea mai mare dintre Insulele Dodecaneze din Marea Ionică, având o lungime de 78 de km şi o lăţime de 38 de km, mai este denumită şi Insula Soarelui. Cel mai înalt punct de pe insulă este Vârful Atavyros de 1 215 m.
Insulele Ciclade sunt situate în partea centrală şi de sud a Mării Egee. Dintre acestea amintim insulele: Santorini, Andros, Naxos, Myconos, Milos, Paros.
Partea continentală cuprinde Munţii Pindului în nord cu Vârful Korab de 2 764 m, care prezintă asemănări cu Alpii Dinarici; Muntele Olimp recunoscut pentru miturile şi legendele sale, în care se află maximul altitudinal din Grecia, de 2 917 m. Unităţile de câmpie reprezentative sunt Câmpia Macedoniei de nord-est, Câmpia Tesaliei în est şi Bazinul Beoţiei.
2. HIDROGRAFIA
Majoritatea râurilor izvorăsc din statele vecine. Vardar (Axios) străbate pe 75 km teritoriul Greciei şi se varsă în Golful Salonic, iar râul Drin se varsă ţn Marea Adriatică. Cele două râuri străbat capătul de nord al Munţilor Pind, iar de aici de îndreaptă spre sud.
Alte râuri importante sunt: Aliakmon, Struma, Nestos, Mariţa.
3. CLIMA
Este de tip mediteranean, cu veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci şi umede. Iernile sunt vitrege în zonele montane nordice. Căldura verii este moderată de brizele montane şi marine. Cele mai abundente precipitaţii cad în nord şi în zonele montane. Ele variază, în medie, de la 500 la 1 210 mm, în nord şi de la 380 la 810 mm în sud, annual.
La Atena, temperatura medie este de 17˚C, variind de la o minimă medie de 2˚C, iarna la o maximă de 37˚C, vara.
4. FLORA
În Grecia sunt identificate 4 992 de specii de plante, dintre care în jur de 742 sunt specii autohtone. Aici cresc numeroase plante medicinal şi alte specii rare şi specii de flori protejate. Vegetaţia variază în funcţie de altitudine, pornind de la nivelul mării şi până la 460 m cu numeroşi portocali, migdali, măslini, rodii, smochini, tutun, bumbac, orez. Între 406 m şi 1 070 m cresc păduri de stejar, castan şi pin, iar peste această altitudine fagii şi brazii sunt foarte numeroşi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Grecia.doc