Populația județului Bistrița-Năsăud

1. Așezare geografică

1.1Așezare geografică

Județul Bistrița-Năsăud este așezat în partea central-nordică a României, pe cursul superior al râului Someșul Mare, la contactul dintre Podișul Transilvaniei și Carpații Orientali, având ca vecini: la nord-vest județul Maramureș; la vest județul Cluj, la est județul Suceava; la sud-est județul Mureș.( Ioan Băca, Județul Bistrița-Năsăud, Coordonate geografice și istorice, 2016)

1.2. Suprafața

Județul Bistrița-Năsăud are o suprafață de 5355 km², reprezentând 2,25% din teritoriul României.

2. Caracteristici geografice

2.1. Forme de relief

Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte catre Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:

- zona montana - ce cuprinde o cununa de munti din arcul Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, în care intra masivele Țibles, Rodna, Suhard, Bârgau si Calimani;

- zona dealurilor - care ocupa partea centrala si de vest a judetului în proportie de 2/3 din suprafata sa;

- zona de lunca - ce însoteste cursurile principalelor râuri, în special al Somesului Mare si al afluentilor sai, reprezentând circa 3% din suprafata judetului.( Ioan Băca, Județul Bistrița-Năsăud, Coordonate geografice și istorice , 2016)

2.2. Clima

Din punct de vedere climatic, județul Bistrița-Năsăud se încadrează în zona continental moderată.Temperatura medie anuală coboară sub 0 grade în regiunile montane, la peste 1900 m și se ridică la peste 8,5 grade Celsius în zona sud-vestică a județului. Evoluția temperaturilor aerului este tipic continentală, cu maxima în luna iulie si minima în ianuarie.

Precipitațiile, în funcție de anotimp, depășesc în general media pe țară.

2.3. Hidrografia

Rețeaua hidrografică a județului este axată pe râul principal Someșul Mare, lungimea totală a acestei rețele însumând aproximativ 3.030 km. Pe teritoriul județului există câteva lacuri și bălți cu geneză diferită: lacurile glaciare din Munții Rodnei (Lala Mare, Lala Mică), bălțile sărate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sărata, Sărățel.

Lacurile naturale sunt prezente doar în zona Munților Călimani și Rodnei și sunt de origine vulcanică. Dintre lacurile cu importanță economică fac parte: lacul de la Colibița (amenajare hidroenergetică) și lacurile de la Budurleni și Manic (amenajări piscicole).(http://www.dozadebine.ro/bistrita-nasaud-scurta-prezentare-a-judetului/)

2.4.Solurile

Teritoriul județului Bistrita-Nasaud se evidentiaza printr-o complexitate de soluri, datorita diversitatii conditiilor de formare a acestora. In zona de campie sunt caracteristice solurile brune, solurile brune podzolite, solurile podzolite argiloiluviale, regosoluri si soluri podzolice pe terasele Sieului in zona de confluenta cu Somesul, iar spre sud soluri brune inchise, asociate cu soluri negre de faneata.

In regiunea de podis, mai exact in Podisul Somesan, predomina solurile brune podzolice si solurile podzolice argiloiluviale, asociate cu soluri pseudogleice podzolice pe terase.In zona Subcarpatiilor Transilvaniei o intindere mai mare o au solurile argiloiluviale brune podzolice, asociate frecvent cu solurile brune acide si soluri argiloiluviale podzolice. In zona montana se intalnesc soluri brune acide, soluri brune podzolice si podzoluri, la care se adauga roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluviale sunt raspandite in lunci.( https://www.articoleonline.net/judetul-bistrita-nasaud-partea-a-2-a/)

2.5.Flora și Fauna

Caracterul predominant deluros-muntos al reliefului a favorizat o vegetație etajată și foarte diversă.

Fauna este bogată și variată fiind caracteristică fiecarei forme de relief.

2.6. Resursele subsolului

Datorită diversității reliefului și formațiunilor geologice, subsolul județului cuprinde o gamă variată de resurse: zăcăminte de metale neferoase, depozite de caolin, grafit, sare, gaze naturale, materiale de construcții, ape minerale.

3. Repartiția populației în teritoriu

a) Factori determinanți

Teritoriul județului Bistrița-Năsăud a fost locuit din timpuri străvechi, fapt dovedit de cercetările arheologice.Condițiile naturale sunt favorabile locuirii.Protecția oferită de zona montană, condițiile climatice, rețeaua hidrografică bogată, solurile fertile din zona de câmpie si resursele de subsol foarte variate au favorizat creșterea demografică a populatiei judetului.

b) Densitatea populației

Populația totală a județului la data de 1 ianuarie 2021, conform datelor operative comunicate de Direcția Județeană de Statistică a județului Bistrița-Năsăud, era de 326580 locuitori. Densitatea medie a populației a judetului este de 60,9 locuitori/km2

(https://www.portalbn.ro/portal/bistrita-nasaud/portal.nsf)