Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Bistrita-Nasaud

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei (situandu-se pe locul 28 printre judetele Romaniei din punct de vedere al suprafetei). Judetul Bistrita-Nasaud, situat in nordul Romaniei, are granite cu Judetul Maramures la nord, Judetul Suceava la est, Judetul Mures la sud si Judetul Cluj la vest. Elementele teritorial-administrative ale judetului sunt:

• un municipiu (Bistrita) • trei orase (Nasaud, Beclean, Sangeorz Bai)

• 53 comune

• 248 sate.

Judetul include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei. Relieful este alcatuit in principal din trei zone:

• zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani;

• zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului;

• zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apa, in special de a lungul raului Somesul Mare si a afluentilor;

Populatia numara, in 1 iulie 1996, 327.262 locuitori, reprezentand 1,43 % din populatia Romaniei si fiind pe zone distribuita dupa cum urmeaza:

• 37% in zone urbane;

• 63 % in zone rurale

Infrastructura de transport a regiunii este relativ bine pusa la punct, comparativ cu media nationala. Cu toate acestea, mai putin de o treime din drumurile publice sunt modernizate, iar în judetul Bistrita-Nasaud, gradul de modernizare este de aproximativ 20%, printre cele mai mici din regiune. Prin regiune trec 7 drumuri europene, printre care E60, dinspre Ungaria, Oradea- Cluj-Brasov-Bucuresti, iar transportul aerian se face prin 4 aeroporturi, Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare. Cea mai importanta artera de circulatie din judetul Bistrita-Nasaud, DN 17, este ramasa în urma, în special pe tronsonul Bistrita-Cluj.

Retelele de apa potabila nu sunt foarte bine dezvoltate,doar 54,8 % din judet dispunand de apa potabile curenta. Absenta retelelor de canalizare este o mare problema în toata regiunea. În medie doare 5,4 % dintre localitati au retea de canalizare, fata de media nationala, de 21%.

Evolutia economica a regiunii a urmat o tendinta ascendenta în ultimii ani în sectoare precum constructiile, industria textila, sau industria auto. Cresterea se reflecta în primul rând în investitiile straine prezente în judet. Ocupatiile de baza a populatiei sunt reprezentate si de prelucrarea lemnului,exploatarea de metale neferoase si auro-argentifere.

Ponderea populatiei ocupate este strans legata de gradul de industrializare. Astfel judetul Bistrita Nasaud prezinta cea mai mica pondere a populatiei ocupate si anume 38%.De asemenea, gradul de industrializare a influentat si rata somajului,din cauza restructurarii, in ultimii ani. Somajul redus din judetul Bistrita Nasaud (sub 4%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate, care au atenuat partial efectele restructurarii industriei.

2. Prezentarea potentialului turitic al judetului Bistrita Nasaud

Judetul Bistrita Nasaud are un relief variat distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei. Relieful este alcatuit in principal din trei zone:

-zona montana, include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani;

-zona deluroasa, include partea centrala si vestica a judetului;

-zona de lunca, care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apa, in special de a lungul raului Somesul Mare si a afluentilor sai.

Relieful predominant deluros si muntos determina o flora diversificata.

In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru, care sunt declarate monumente ale naturii.

Alte specii protejate de lege sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc in zona alpina. Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat.

Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile.

Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica:

• Pestera Zanelor (la 1.435m altitudine);

• Pestera 'Izvorul Tausoarelor'-(langa Rebrisoara, in apropierea vf. Barlea din Muntii Rodnei, pe versantul stang al vaii Izvorul Tausoarelor), cea mai adanca pestera din Romania; 478,5 m, lungimea galeriilor subterane fiind de 16,5 km, are un sistem hidrografic subteran interesant, rar intalnit si o fauna variata ce ii confera o mare valoare stiintifica;

• Pestera 'Jgheabul lui Zalion'-la obarsia Paraului Orb, are o diferenta de nivel de 242 m ce o situeaza pe locul II in Romania;

Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare.