Potențialul Turistic al Masivului Piatra Craiului

Muntele atrage prin două perspective principale oferite celor care-l străbat ori îl urcă: marea varietate a peisajului atât pe orizontală cât şi pe verticală şi orizontul larg pe care-l oferă privirea până la distanţe foarte mari. Cel care a suit, chiar şi numai o singură dată pe creasta Pietrei Craiului şi a privit în jur către Bucegi, Făgăraş, Poiana Mărului şi Ţara Bîrsei va admite că puţine culmi muntoase din Carpaţii noştri îndeplinesc cele două condiţii menţionate anterior cît şi posibilitatea practicării în cele mai bune condiţii a sporturilor de iarnă.

Localizare, caracteristici generale

Masivul Piatra Craiului, unul dintre cei mai frumoşi munţi ai Carpaţilor Româneşti este un lanț muntos ce aparține Carpaților Meridionali, situindu-se în nord-estul acestora. Masivul are o configuraţie simplă, fiind alcătuit dintr-o creastă impunătoare, având forma unui arc de cerc cu orientare de la nord-est spre sud-vest. Este situat în raza judetelor Brasov si Arges, respectiv a localitatilor Zarnesti, Bran, Moeciu, Rucar, Dambovicioara, Pestera, Magura, Satic, Sirnea. Mai exact, această spinare uriaşă de calcar începe de la marginea oraşului Zărneşti, unde se ridică brusc prin pantele împădurite ale muntelui Piatra Mică, continuă cu frumoasa Piatra Craiului Mare şi sfârşeşte în Pietricica la confluenţa Dâmboviţei cu Dâmbovicioara, în localitatea Podu Dâmboviţei. Este o apariţie deosebită în peisajul munţilor noştri datorită faptului că este singurul masiv care se întinde de-a curmezişul direcţiei generale a Carpaţilor Meridionali. Peisajul mirific din aceasta zonă se datorează, în mare parte, spectaculoasei creste ce se întinde pe o lungime de aproximativ 25 km.

Limite geografice

Limitele geografice ale acestui masiv sunt uşor de identificat datorită poziţiei sale geografice cât şi omogenităţii de structuă geologică.

Piatra Craiului se evidenţiază prin apariţia ei cu totul aparte în cuprinsul Carpaţilor prin faptul că este înconjurată din toate părţile de zone depresionare. Ea domină prin pereţi stâncoşi depresiunea Ţara Bârsei la nord, culmile cristaline mai scunde ce se opresc în valea Dâmboviţei la vest şi culoarul intramontan Bran-Rucar la sud şi est, aceştea având înălţimi cuprinse între 1000 - 1200 m. Masivul se învecinează cu munţii Bucegi, Făgăraş, Iezer-Păpuşa şi Leaota. Aşezată de-a curmezişul crestei principale carpatine, aceasta creasta se leaga cu muntii Fagaras prin curmatura Foii, 1343 m şi cu munţii Leaota prin pasul Giuvala , situat la înălţimea de 1290 m.

Potenţialul turistic

Potenţialul turistic al unei zone cuprinde, în sens larg, două componente principale: resursele naturale şi cele de tip antropic. Existenţa unui cadru natural deosebit favorizează valorificarea din punct de vedere turistic a unui teritoriu. Între aceste două elemente există o strânsă relaţie de interdependenţă de care depinde buna desfăşurare a activităţii turistice.