Turismul în Franța

INTRODUCERE

Franţa, oficial Republica Franceză este o ţară situată în Europa de Vest, dar care cuprinde şi diverse insule şi teritorii situate pe alte continente.

Dintre marile state europene, Franţa este cel mai vechi stat constituit în jurul unui domeniu regal, iniţial organizat în jurul regiunii Île-de-France a cărei capitală este Parisul. Franţa este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro şi a Spaţiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de securitate ONU. Face parte şi din Uniunea Latină, Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi din G8.

Republica Franceză este un stat unitar fiind o democraţie organizată că o republică semi-prezidenţială. Este o naţiune dezvoltată având cea de-a cincea economie mondială în 2008. Valorile pe care aceasta le apără şi de care se simte foarte ataşată sunt exprimate în Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului.

Capitolul I

Profilul fizico-geografic şi social economic al Franţei

1.1. Caracteristici fizico-geografice

1.1.1 Aşezarea geografică

Situata în Europa Occidentala, Franţa are o suprafaţă de 547.026 km2, respectiv 551.602 km inluzând şi insula Corsica .

Franţa are o largă ieşire atât la Oceanul Atlantic, cât şi la Marea Mediterană. Ţărmurile sale sunt puţin crestate şi, în unele locuri, joase şi nisipoase.

În afara de limitele maritime, Franţa are şi opt vecini tereştri: Luxemburg (NE), Germania şi Elveţia (E), Italia şi Monaco (SE), Marea Mediterană, Spania şi Andora (S), Oceanul Atlantic (V). Franţei îi aparţine şi insula Corsica din Marea Mediterană.

1.1.2 Relief

Franţa posedă o largă varietate de relief, de la câmpiile din nordul şi vestul ţării până la lanţurile muntoase din sud. Are un relief variat: Munţii Alpi (altitudine maximă - Mont Blanc, 4810 m), cu văi adânci şi relief glaciar tipic (gheţari, lacuri, creste ascuţite, văi), în SV se află Munţii Pirinei la graniţa cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) şi Munţii Jura şi Vosgi mai scunzi şi mai vechi (altitudine sub 1750 m) în E, bine impăduriţi, cărora li se adaugă regiuni colinare şi podişuri (Ardenii în N, Masivul Armorican în NV, Masivul Central dominat de înalţimi vulcanice, precum şi de bazine şi culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhônului, câmpia Alsaciei şi câmpiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne).

1.1.3 Clima

În Franţa există mai multe zone climatice, care variază dinspre nord înspre sud. Astfel, în nord-vest predomină clima temperat-maritimă, cu ierni blânde şi veri racoroase, precipitaţiile fiind repartizate uniform de-a lungul lunilor anului. În centrul ţării, clima este temperată de tranziţie, cu ierni mai reci şi veri mai calde. Litoralul sudic al ţării are climă subtropical-mediteraneană, în timp ce în sud-vestul ţării, datorită munţilor Pirinei clima poate fi, la înălţimi de peste 1.500 de metri, temperat alpină.

1.1.4 Hidrografie

Reţeaua hidrografică este densă şi orientată spre patru întinderi marine:

- Oceanul Atlantic - Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km)

- Marea Manecii - Sena (776 km) cu afluenţii săi Moselle (550 km) şi Marne (525 km)

- Marea Mediterană - Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Franţei)

- Marea Nordului - Rhinul (195 km pe teritoriul Franţei) şi afluentul sau Meuse (950 km).

Pe teritoriul Franţei există şi numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman/Geneva la graniţa cu Elveţia (582 km), Bourget (44 km), Grandlieu şi d’Annecy. Apele Franţei sunt legate între ele prin canale navigabile în lungime totala de 4.600 km. În afara apelor enumerate mai sus, mai există şi ape subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al căror nume provine de la numele provinciei Artois.