Extras din proiect
I.a) Asezarea geografica
Brabantul Flamand este o provincie din Flandra, una dintre cele 3 regiuni ale Belgiei. Este cea mai tanara provincie, creata la 1 ianuarie 1995, de la marea provincie Brabant care s-a divizat in Brabantul Flamand si Brabantul Valon.
Brabantul Flamand este situata in inima Flandrei si, in acelasi timp si in inima Belgiei, in jurul capitalei Bruxelles.
Se invecineaza cu Limburg in vest, in nord regiunea D’Anvers, in nord-vest Flandra Orientala, in sud-vest Hainaut, in sud Brabantul Valon iar in sud-est Liege.
Namur este o provincie in Sudul Valoniei, una dintre cele trei regiuni ale Belgiei. Se invecineaza, in sensul acelor de ceasornic incepand din vest cu proviciile : Hainaut, Brabantul Valon, Liege si Luxemburg, iar in sud cu Franta.
11 dintre cele 23 cele mai frumoase sate din Valonia, sau chiar din Belgia, se afla in aceasta provincie.
I.b) Cadrul natursl – suport al activitatii turistice
Din punct de vedere al cadrului natural Brabantul Flamand se afla situat pe Platourile Brabant si Hesbayne, formate, la suprafata, dintr-un strat de loess cu o grosime de pana la 15-20m. Prin solurile formate pe loess, aceste podisuri se remarca printr-un mare potential agroproductiv.
Provincia Namur se afla situata pe Podisul Ardeni, o prelungire in Belgia a Masivului Sistos Renan, podis care se caracterizeaza prin altitudini reduse si suprafete plane acoperite de paduri.
Peisajul geologic al Belgiei, semanat pe alocuri cu fenomene carstice de o stranie maretie, este strabatut de numeroase cursuri de apa care se aduna intr-o adevarata configuratie arborescenta, cautandu-si lin drumul spre mare. Aceasta inseamna resurse piscicole, campuri fertile de cereale, cai navigabile care leaga diferitele regiuni ale tarii, in mod direct (Meuse, Escaut/ Scheldt) sau prin canale.
Clima este temperat-oceanica, cu ierni blande si precipiatii medii anuale de peste 800 mm.
Peisajul este inedit. Acesta nu se margineste insa numai la caleidoscopicele jocuri de culoare si lumina care apropie contururile in dimensiuni miniaturale dar, greu de istorie, capata totodata forme fantastice si dimensiuni de legenda. Cronicile spun ca uriasa stanca Bayard, care vegheaza apele Meusei la Dinant in provincia Namur, a fost separata de colina ce insoteste apele fluviului de ostile invadatoare ale lui Ludovic al XIV-lea, dar legenda te ademeneste spunandu-ti – si parca intradevar asa ar fi- ca ea a fost despicata cu o lovitura de spada de unul din cei patru fii ai lui Aymon, sau de copita fantasticului armasar Bayard pe care calareau acestia in urmarirea trupelor carolingiene.
Apele limpezi ale Lessei (Meusei) parcurg mai bine de 2 km pe sub pamant, deschizand fantasticele grote de la Han (pesterile de la Han-sur-Lesse, un sat din provincia Namur), adevarate temple subterane cu cupole inalte uneori de 90 m. Una dintre ele este denumita Alhambra, pentru a-i reliefa strania si splendoarea, iar alta este cunoscuta sub numele de „buduarul Proserpinei”.
I.c) Capitalul uman
Belgia este situata pe frontiera ce divide Europa germanica de Europa latina, iar cele doua mari regiuni ale tării marcheaza acest lucru. Regiunea de limba olandeza, Flandra, situata in jumătatea de nord a tării, are 58% din populatie, iar regiunea de limba franceza Valonia, situata in jumatatea de sud, are 32% din populatie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingva, este o enclava majoritar francofona situata in Regiunea Flamanda, dar in apropiere de frontiera cu regiunea valona si are 10% din populatie.
Ocuparea fortei de munca
Sistemul de asigurari sociale, care s-a extins rapid in cursul anilor 1950 si 1960, ani foarte prosperi de altfel, include un sistem medical, o acoperire a asigurarii de somaj, indemnizatiile pentru copii, beneficiile invalizilor, precum si alte beneficii si pensii.
Odata cu debutul unei recesiuni in anul 1970, acest sistem a devenit o povara tot mai mare asupra economiei si a provocat deficite bugetare in cea mai mare parte a statului. Cifrele nationale de somaj marcheaza diferente considerabile intre Flandra si Valonia. Rata somajului in Valonia este, in principal, structurala, in timp ce in Flandra este ciclica. Numarul somerilor in Valonia este dublu fata de numarul somerilor din Flandra.
Rata somajului in Belgia a fost de 8,3 in noiembrie 2010. Forta de munca a Belgiei este formata din 4,47 mil. de oameni (angajati). Majoritatea acestor oameni (73%) lucreaza in sectorul serviilor. Industria belgiana sustine 25% din forta de munca si agricultura doar 2%. Ca si in alte tari industrializate, pensiile si alte programe specializate au devenit o preocupare majora.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Turismul Rural in Belgia.docx