Turismul Rural în Belgia

1. Analiza componentelor spatiului geografic

a. Asezarea geografica – incadrarea in teritoriu

Flandra (neerlandeză Vlaanderen) este o regiune din nordul-vestul Europei, una dintre componentele statului federal Belgia. Actualmente termenul generic Flandra se referă la două entități federale belgiene: Regiunea Flandra (neerlandeză Vlaams Gewest,franceză Région flamande, germană Flämische Region) și Comunitatea Flamandă(neerlandeză Vlaamse Gemeenschap, franceză Communauté flamande, germană Flämische Gemeinschaft), ambele conduse de un singur guvern și parlament instituții aflate la Bruxelles.

Regiunea Flamanda sau Flandra ocupa partea nordica a Belgiei. Are o suprafata de 13.522 km² (44,29% din Belgia), este divizata in 5 provincii si contine 308 comune.

Bruxelles face parte din Flandra, dar doar pentru locuitorii flamanzi ai acestuia si pentru institutiile locale. Este capitala oficiala a Flandrei.

Flandra este divizata din punct de vedere administrativ in 5 provincii:

1. Anvers (Antwerpen)

2. Limburg (Limburg)

3. Flandra de Est (Oost-Vlaanderen)

4. Brabantul Flamand (Vlaams-Brabant)

5. Flandra de Vest (West-Vlaanderen)

Flandra a fost unul dintre marile câmpuri de bătălie din Primul Război Mondial, cele trei bătălii de la Ypres fiind extrem de sângeroase. Războiul a fost un moment important în formarea identității și conștiinței populației flamande. Aceasta, formată în principal din țărani și muncitori slab educați, era dominată în statul Belgian de o elită francofonă. Măsurile prietenoase către populața flamandă luate de cătreocupantul german și traumele soldaților flamanzi de pe front, conduși de ofițeri francofoni a permis catalizarea conștiinței flamande. Aceasta a permis recunoașterea drepturilor flamanzilor și a dus la reorganizarea statului înepând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei.

Regiunea valonă (franceză Région wallonne, germană Wallonische Region, neerlandeză Waals Gewest) numită în mod current Valonia (franceza Wallonie, valona Walonreye, germane Wallonien, neerlandeza Wallonië), este o regiune din nord-vestul Europei, una dintre componentele statului federal Belgia.

Regiunea Valona sau Valonia ocupa partea sudica a Belgiei. Are o suprafata de 16.844 km² (55,18% din Belgia), este divizata in 5 provincii si contine 262 comune. Capitala sa este orasul Namur.

Valonia a fost ocupată în Primul Război Mondial de către trupele germane și în al doilea război mondial de către trupele naziste. În perioada postbelică, datorită tensiunilor dintre comunitatea francofonă și comunitatea flamandă, a avut loc o reorganizare a statului începând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei.

Valonia este divizata din punct de vedere administrativ in 5 provincii:

1. Brabantul Valon (Brabant Wallon)

2. Hainaut

3. Liège

4. Luxemburg (Luxembourg)

5. Namur

Scurt istoric

In 57 d.Hr., teritoriul acesta, locuit mai intai de celti, a fost invadat de romani, care au ramas aici pana in a doua jumatate a secolului V, cau au fost invinsi de franci.

Prin Tratatul de la Verdun din 843, Franta a fost impartita si impreuna cu ea Flandra si Valonia, creandu-se diviziuni care au consecinte pana azi.

b. Cadrul natural

RELIEF

Flandra este formată din două regiuni geografice principale: câmpia Yser-ului și coasta Mării Nordului în vest și câmpia din nord –e st. Prima este formată dintr-un relief nisipos și soluri aliviale, cu altitudini foarte joase. Mare parte din acest teritoriu a fost canalizat și au fost amenajate poldere protejate de diguri. Câmpia centrală începe în bazinul fulviului Schelde și cu o altitudine situată între 5 și 30 m. în extremitatea sudică, la frontiera cu Valonia, și estică, la frontiera cu Olanda, relieful este mai pronunțat, fiind sub forma unor văi largi, cu altitudini ce depășesc 150m. În exclava Voeren, situată între frontiera olandeză și provincia Liège se atinge altitudinea maximă a regiunii, 288 m. Climatul este temperat maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie.

Belgia este formata din trei regiuni principale din punctul de vedere al reliefului. Campiile se intend in nord pana la coasta Marii Nordului; campiile Belgiei central sunt scaldate de raul Schelde si de numerosii lui afluenti. La sud de raul Mass sunt Muntii Ardeni, care traseaza granite cu Franta vecina.

Belgia are un relief jos, maxim 694 m in Vf. Signal de Botrange, ce apare ca un mare amfiteatru cu altitudini ce scad progresiv din sud-vest catre nord-est.

Valonia cuprinde regiunea Condroz (platouri joase cu altitudine de 200-350 m), drenat de culoarul Sambre – Meuse si Masivul Ardeni.

Dune si mlastini:

Coasta belgiana se intinde pe 67 km, de la granite cu Olanda la cea cu Franta. Litoralul este acoperit de dune care protejeaza polderele din spatele lor. In timpul fluxului, polderele se afla sub nivelul marii, asa ca apa de mare este oprita de stăvilare. Terenul mlastinos cu o latime de 15-20 km este foarte fertile si este folosit ca principal teren agricol. In regiunea Geest din sud se inalta un singur munte, Kemmelberg, cu o altitudine de 156 m.

Dealuri fertile si Ardeni impaduriti

La sud de capitala Belgiei, Bruxelles, se intind dealuri valurite din platoul Brabant, unde se cultiva mari cantitati de legume. Intre raurile Maas si Demer se intinde regiunea pomicola Haspengaus. Hennegau, o regiune Agricola deluroasa, se gaseste la granita cu Franta, intre Tournai si Mons.

In sud-est, Muntii Ardeni au inaltimi de pana la 694 m – cel mai inalt varf este Botrange – si sunt in mare parte impaduriti si folositi pentru silvicultura. In dealurile subalpine se gasesc nenumarate pesteri de calcar interesante. Famenne, pe cursul superior al raului Maas, este o zona de ses mlastinos de unde se obtin argila si ardezie, folosite in economia rurala.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Belgia dispune de o retea hidrografica densa, cele mai importante cursuri fiind: Meuse, in lungime de 950 km (Mass in flamanda), cu izvoarele la altitudinea de 384 m din Podisul Langros. Dinainte de a intra pe teritoriul Belgiei. Strabate orasele Sedan si Verdun, strabate apoi partea occidentala a Muntilor Ardeni, in care valea este foarte ingusta si meandrata. De la orasul Namur strabate Campia Belgiei si Olandei pana aproape de Rin, de unde curge paralel cu acesta, pana la varsarea in Marea Nordului (in estuarul Hollandsch Diep, care impreuna cu alte estuare formeaza Marea Delta Biesboch – in prezent transformat in poldera); Escaut (Schelde), dreneaza partea central – vestica de la sud la nord (drenand orasele Gent si Anvers) debusand in Marea Nordului, pe teritoriul Olandei. Acestea sunt navigabile in mare parte. Meuse este legat de estuarul Scheldei de la Masstricht prin Albert Kanal ce trece prin Anvers. In cursul inferior, raul este indiguit pentru a proteja teritoriile invecinate de inundatii. Pentru reglementarea folosirii raului Meuse a fost semnata, inca din 1863, o conventie olandezo – belgiana.