Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției

Proiect
9/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 7492
Mărime: 572.06KB (arhivat)
Puncte necesare: 8

Cuprins

  1. Introducere.
  2. 1. Argumentarea tehnico-economică a locului proiectării secţiei.
  3. 2. Caracteristica materie prime, produselor finite şi materialelor auxiliare.
  4. 3. Alegerea şi argumentarea schemei tehnologice.
  5. 4. Managementul calităţii, standardizarea şi controlul calităţii producţiei vinicole
  6. 5. Calculul produselor şi materialelor auxiliare.
  7. 6. Calculele numărului necesar de utilaj tehnologic, recipiente şi mecanisme de transport.
  8. 7. Descrierea planului secţiei proiectate.
  9. 8. Protecţia muncii şi mediului ambiant.
  10. Concluzie.
  11. Bibliografia.

Extras din proiect

Introducere

Teritoriul SUA constă dintr-o parte principală (teritoriul de bază a SUA), Alaska şi Hawaii. Aproximativ 1/2 din suprafaţa principală este ocupată de cîmpii şi munţi. Partea principală a Statelor Unite e aflată în zona subtropicală şi, parţial, cu climă temperată din America de Nord de la Atlantic la Oceanul Pacific. Temperatura medie în ianuarie la New York, de 0,8°C, în Washington, DC 1,0°C, în Los Angeles, 12,3°C, iulie: New York 23°C, Washington, 25°C, San Francisco 14°C. În cele mai multe din ţara suma temperaturilor active 2500 la 8000°C. Precipitaţii anuale: de la Washington de stat 3000-4000 mm, în California - până la 1000 mm. Râurile majore: Mississippi, St Lawrence, Columbia.[14]

Cu toate că colonişti europeni au găsit în Statele Unite doar specii de struguri Vitis Labrusca, primele plantaţii vinicole au fost înfiinţate de către aceştia doar la sfârşitul secolului al 17-lea. Viticultura început să se dezvolte mai intens la sfârşitul secolului 18. Prima plantaţie serioasă a fost înfiinţată de către un imigrant din Ungaria, Agoston Hâraszti, care a plantat circa 100 mii butaşi de soiuri de struguri europene din Franţa, Italia, Austria, Ungaria şi Germania. În secolul 19 în estul Statelor Unite au fost înfiinţate plantaţii din soiuri locale Concord şi Catawba. În 1873 se utilizau aşa soiuri tehnice ca Grenache, Zinfandel, Ruby Cabernet, Pinot Noir, Chardonnay, Chenin, Colombard, Sauvignon Blanc, Muscat alb, Riesling, Silvaner, Traminer Roz, Pinot alb.[14]

Aproximativ 90% din toate viile sunt localizate în California, SUA (299 mii de hectare), restul în statele din New York (24,5 mii hectare), Washington (17 mii hectare), Michigan (9,5 mii hectare), Pennsylvania (6,5 mii ha), Ohio (5,5 mii hectare). Podgorii mici sunt, de asemenea, găsite în alte state. În California şi Oregon sunt cultivate în principal, struguri Vitis vinifera, în celelalte statele - soiuri hibride Vitis labrusca precum şi un număr mic de soiuri Vitis vinifera. 40,7% din viile din California sunt constituite din soiuri aperene destinate producerii de stafide, 11,6% - din soiuri de masa, 47,7% - din soiuri cu destinaţie tehnică. Roada medie este de 20t/ha la soiurile pentru stafide, 17t/ha la soiurile tehnice 120t/ha. Principalele soiuri de struguri destinaţi producerii vinurilor roşii cultivate în SUA sunt: Pinot Noir, Sirah, Zinfandel, Merlot, Barbera, Cabernet-Sauvignon, Carignan. [1]

În a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea, viile din California au fost grav afectate de filoxeră. Recuperarea lor a început după 1880, prin munca efectuată de către personalul Staţiei experimentale a Unverităţii din California (Berkeley). Progresul viticulturii şi vinificaţiei a fost grav afectat de către legea de interzicere a vânzării de băuturi alcoolice, care a fost abrogată în 1933. [14]

După suprafaţa viilor SUA se află pe poziţia a 7-a , şi după producţia de struguri poziţia 5 în lume (2004). Viticultura în SUA are un grad înalt de mecanizare. Întreprinderile producătoare de struguri sunt agro-asociaţii industriale (societăţi) sau cooperative. Cele mai mari asociaţii pentru producţia de struguri şi de vin sunt companiile: "E.& J. Gallo ", în oraşul Modesto, care produc aproximativ 45% din totalul de vinuri din California,"Sigrem Huayna Company (California şi New York), "Paul Masson", "Hugh Blaine Wynes" şi "Almadén", "Mougen David". Vinificaţie Statelor Unite este o industrie relativ tânără, care a cunoscut recent un nivel de creştere. În loc de whisky, gin, rom şi alte băuturi sunt din ce în ce consumate vinurile de struguri. După volumul producţiei de vinicole SUA ocupă locul al 6 în lume.[2]

Exporturile de vinuri sunt îndreptate mai mult spre Canada – 5,3 milioane dal în 2008. Volumul de producţie importată este de 73,9mil dal (din Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Germania şi altele). Consumul de vin pe cap de locuitor 11.4 litri/an. Vinuri de masă ocupă 80% din producţia totală. Vinurile spumante, alcoolizate (cum ar fi Maderra, Sherry, Porto, Muscatel), vermut şi brandy ocupă 10-12% din vinurile produse. Vinurile albe alcătuiesc 65% din volumul produs, de culoare roz - 15%, de culoare roşie - 20%. Gama de vinuri albe produse în SUA: California Chablis, California Rin, Riesling, Chardonnay, Semillon, Sauvignon Blanc, alb şi Traminer roz (Gewurztraminer). Tipurile de vin roz sunt:Grenache, Gamay şi Grinolino. Vinuri roşii: Burgundia, California, California Kleret, Cabernet-Sauvignon, Barbera, Zinfandel. Pentru vinurile spumante se folosesc soiurile de struguri Semillon, Riesling, Chardonnay, Colombard, Folle Blanche, Niagara, Delaware, Zinfandel, Pinot Noir, Catawba, şi alţii.[9]

În Statele Unite sunt în jur de 6459 întreprinderi Viti-vinicole. Conform datelor prezentate în anul 2009 ele au produs 285 mln. dal vin din care: 249 mln. dal vinuri naturale de masă, 24,23 mln. dal vinuri de desert şi 12,11 mln. dal vin spumant.[9]

Cercetare în viticultură şi Vinificaţie se fac la Departamentul Viei si Vinului la Universitatea de Stat din Davis, la Universitatea de Stat în Fresno (California), precum şi la staţiile de cercetare din New York, Washington DC.[14]

Preview document

Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 1
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 2
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 3
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 4
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 5
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 6
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 7
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 8
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 9
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 10
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 11
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 12
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 13
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 14
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 15
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 16
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 17
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 18
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 19
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 20
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 21
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 22
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 23
Analiza Tehnico-economică a Locului de Proiectare a Secției - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Analiza Tehnico-economica a Locului de Proiectare a Sectiei.doc

Te-ar putea interesa și

Alimentarea cu Energie Electrică a unei Întreprinderi

INTRODUCERE În ţara noastră în ceea ce priveşte consumul de energie electrică, industria are o pondere importantă faţă de restul consumatorilor,...

Proiectarea Logistică a unui Atelier de Prelucrări Mecanice

IMPERATIV MAJOR AL UNEI INDUSTRII MODERNE 1.1. CONCEPTUL GENERAL DE ORGANIZARE; ŞTIINŢA ORGANIZĂRII; ORGANIZAREA EMPIRICA SI ORGANIZAREA...

Procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin așchiere a reperului

TEMA PROIECTULUI Să se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere a reperului, în condiţiile unei producţii de serie...

Proiectarea optimizată din punct de vedere al consumurilor specifice sudării mag a unor noduri tipice din construcțiile navale

Introducere 1.1 Prezentarea si analiza temei de proiectare Constructiile navale este un domeniu relativ bine dezvoltat în regiunea de S-V a...

Utilaj Tehnologic în Industria Alimentară

Conform acestei metode- metoda bifazică aluatul se prepară în două faze: maia- aluat. În I fază se pregăteşte maia lichidă sărată (MLS) cu...

Proiectarea Dispozitivelor

TEMA Sa se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea...

Raport de practică

I Caracteristica obiectului-bazei practicii. 1.1 Caracteristica tehnico-economică sumară a obiectului practicii. ”Manejul de atletică uşoară” din...

Ingineria și Asimilarea Produselor Noi

Cap. 1 Asimilarea produselor 1.1. Ciclul de viaţă al produselor Orice sistem are un ciclu de viaţă care se desfăşoară între momentul apariţiei şi...

Ai nevoie de altceva?