Berea cu limonadă - Dinogeția

1. NECESITATEA APARIŢIEI UNUI PRODUS NOU

1.1. Scurt istoric al firmei

Dacă în lume berea a câştigat teren din cele mai vechi timpuri, chiar din

vremea sumerienilor şi a fost perfecţionată continuu tehnologia de obţinere la nivel industrial a acesteia, implicit în România a luat amploare consumul de bere micşorând poate aportul băuturilor tradiţionale în alimentaţia românilor.

În ţara noastră, dacă am lua ca ani de referinţă 1989 – 1990 funcţionau 44 de fabrici de bere din care 22 de fabrici deţineau şi mălţării ce asigurau necesarul de malţ, ca materie primă, pentru toate unităţile din industria berii.

La acest palmares industrial naţional contribuia şi Fabrica de Bere din Tulcea a cărei titulatură după 1990 a devenit, în pas cu modificările vremurilor: Societatea Comercială ,, Bere Delta Tulcea S.A.”.

Un extras din statistica mondială arată date semnificative referitoare la producţia şi consumul de bere din Europa şi din lume în anii 1989 respectiv 1990 (tabelul 1).

Tabelul 1. Producţia şi consumul de bere la nivel european şi mondial (Rusănescu şi Theiss, 1991)

Continent / Ţară / Fabrică

Producţia de bere,

în 1000 hl Consumul de bere,

în litri / locuitor

1989

1990 1989 1990

Mapamond

1.104.336 1141733 - -

Europa

450.650 453.978 - -

Germania (Locul 1 în Europa la producţie şi consum) 118.000 120.161 145 -

România (Locul 8 în Europa la producţie şi locul 21 la consum) 14.000 13.100 60 -

Anheuser – Busch (USA)

Cea mai mare fabrică de bere din lume în 1989 93 mil.hl - - -

Heineken (Olanda) Locul 3 în lume în 1989 48 mil.hl - - -

La producţia de bere a României participa modest şi fabrica tulceană, cu o capacitate de 200.000 hl / an.

Fabrica de Bere din Tulcea s-a înfiinţat în anul 1984 ca secţie a fabricii de bere ,,Malbera” din Constanţa aparţinând de aceasta până la Revoluţia din 1989. A avut în jur de 250 de angajaţi, nu avea mălţărie fiind nevoită să achiziţioneze malţul de la alte fabrici din ţară sau din import.

Fabrica era prevăzută cu o secţie de fermentare rapidă - sub presiune, aşa cum numai trei fabrici din ţară aveau la momentul respectiv.

Utilajele tehnologice şi instalaţiile din dotare nu se ridicau la înălţimea progresului tehnic atins în celelalte ţări producătoare de bere dar prin respectarea normativelor în vigoare se fabricau produse apreciate pe piaţa locală şi nu numai.

Fabrica din Tulcea avea secţii de îmbuteliere la sticlă şi la butoi şi producea câteva sortimente de bere pasteurizată şi nepasteurizată care asigurau necesarul de bere al judeţului Tulcea, al Deltei Dunării dar se livra bere şi în localităţi din judeţele învecinate: Constanţa ( chiar pe litoral în sezonul estival), Brăila şi Galaţi.

În anotimpul cel mai cald se realiza o producţie de 60.000 de sticle / zi şi butoaie / zi.

Consumatorii fideli apreciau berea fabricii dobrogene pentru calităţile ei inconfundabile remarcându-se plinătatea gustului care lipsea sortimentelor de bere similare din ţară.

În peisajul industrial românesc, fabrica Delta Tulcea SA imprima o notă de originalitate, aducând prin produsele proprii ceva din specificul zonei, poate ceva din tăria pescarilor izolaţi în condiţii mai dure de viaţă, poate ceva din liniştea adâncurilor de ape, puţin din strigătul păsărilor de baltă şi mai mult din muzica valurilor Dunării.