Caracteristică întreprinderii vinicole SC Leovin

INTRODUCERE

O carte, un prieten, o sticla cu vin iţi aduc fericirea, scria Moliere, insa drumul parcurs de vin, de la butuc la pahar, cunoaste o evolutie interesanta si complexa, finalizata cu pastrarea si comercializarea produselor viticole.

Aceasta licoare este una dintre primele creatii ale umanitatii, cultura vitei-de-vie si a vinului interferindu-se cu istoria omenirii de aproape 7.000 de ani. Datele arheologice atesta originea vitei-de-vie si a vinului in marile culturi ale Greciei, Romei si Egiptului. Mai mult decit atit, au existat si zei ai vinului si ai vitei-de-vie: Dionysos la greci si Bachus la romani. Dintotdeauna vinul a fost prezent la sarbatori, la ceremonii, ca medicament si/sau antiseptic si ca aliment furnizor de elemente nutritive.

Sectorul vinicol include producerea şi îmbutelierea vinului şi a altor băuturi obţinute prin fermentarea strugurilor. Industria naţională a vinului este reprezentată de către 150 vinării incluzând vinării primare unde strugurii sunt prelucraţi şi vinificatia secundară, unde vinul este îmbuteliat, şi vinăriile mixte care combină ambele producţii: primară si secundara.

Majoritatea companiilor sunt localizate în partea de Sud şi Centru a Moldovei. Întreprinderile Moldovei dispun de 140 de linii de îmbuteliat, cu capacitatea anuală de producţiei în jur de 50 mln.dal. Capacitatea de îmbuteliere este folosită numai la 40% din potenţialul său. Cota mare de participare a statului în industria vinului şi întârzierea privatizării acesteia au avut un impact negativ asupra condiţiilor de producere din industrie. Necătând la aceasta, industria vinului este una din cele mai importante în economia Moldovei. Ea generează 25% din exporturi, 12% din producţia industrială, 9% din PIB şi 8% din veniturile în Bugetul Statului. În industria vinului lucrează 25% din angajaţii din industrie.

Suprafaţa totală a viilor constituie circa 100 mii ha si este ocupată de specii de struguri de origine vitis vinifera. 70% din vii sunt ocupate de soiuri albi şi 30% din soiurile roşii. Soiurile de struguri albi sunt în special concentrată cu preponderenta în partea centrală a ţării, în timp ce soiurile roşii în sudul ţării. Suprafaţa viilor datorita etapei biologice precare descreşte anual cu 8 %, ceea ce duce la scăderea recoltei globale şi constituie un real pericol pentru activitatea industriei.

Industria vinului din Moldova de obicei a activat mai bine decât celelalte sectoare ale economiei naţionale. Totuşi, din anul 1990, industria de producere a vinului în Moldova a început să se înrăutăţească, atingând, în 1998, volumul de 10,0 mln.dal. de vin. Aceasta reprezintă numai 20 % din volumul produs în anii 80. Exporturile au ajuns la 260 mln. $ în 1997. În primele nouă luni ale anului 2002, exporturile au constituit 136, 6 mln.$. Rusiei i-a revenit 4/5 din exportul total de vin al Moldovei. Producţia şi consumul global de vin a scăzut la sfârşitul anilor 80 şi la începutul anilor 90, dar a înregistrat o creştere începând cu anul 1997. Creşterea consumului de produse vinicole a crescut pe baza unor aşa ţări ca: Japonia, China şi SUA, în timp ce în tradiţionalele ţările de consum, cererea la vin a rămas aceeaşi sau chiar a scăzut, din cauza creşterii preocupării consumatorilor faţă de problemele de sănătate legate de consumul de alcool. Şi apoi, tinerii refuză vinul în favoarea berii. Marile investiţii multinaţionale făcute recent în industria berii din Rusia, cu siguranţă va împiedica consumul de vin pe piaţa din Rusia. Branding-urile companiilor producătoare sunt inhibate de etichetele supermarketurilor şi de preferinţele acordate de consumatori ţării de origine a vinului sau soiuri de struguri. Exportul vinurilor din Moldova pe pieţele Europei de Nord, SUA şi Asia rămâne în urmă faţă de alte ţări exportatoare, deoarece multe companii au eşuat în ceea ce priveşte livrarea producţiei de calitate înaltă