Fabricarea Cafelei

Capitolul I

Fabricarea cafelei

1.1. Istoricul cafelei

Cea mai cunoscutã poveste este cea naratã de Antonio Fausto Nairone (docent în teologie la Sorbona între 1700-1710 si profesor de limbã caldeeanã la Colegiul Român) care povesteste cã în Arabia, un pãstor, Kaddi, ducîndu-si caprele la pãscut a observat cã dupã ce mîncau bacele rosiatice a unei plante spontane, animalele dãdeau semne de excitare, se bãteau cu coarnele atacînd si mãgarii ce însoteau turma. El a povestit înfricosat abatelui Yahia din mãnãstirea Schehodet cã spiritele rele au pus stãpînire pe turmã. Acesta a fiert fructele în cauzã, obtinînd o bãuturã amarã care încãlzea corpul, îi dãdea vigoare fãcînd sã fugã oboseala si somnul

Se povesteste si de seicul Ali Ben Omar care fiind exilat în munti, a gãsit o plantã cu flori albe si fructe rosii pe care le-a introdus în meniul sãu de ierburi si frunze, pe care le oferea pelegrinilor în drumul lor spre Mekka

Se spune cã abisinienii culegeau fructele, le uscau la soare, le prãjeau, le mãcinau si preparau turte cu unt si sare pe care le mîncau în lungile cãlãtorii pentru a alunga setea, oboseala si somnul

Se zice cã profetul Mohamed, împuns de o muscã te-te a fost salvat de boala somnului de Allah care a trimis un înger ce l-a fortat sã bea o bãuturã neagrã, caldã si amarã numitã "KAWEH". Bãutura, pe lîngã cã l-a vindecat, l-a fãcut sã-si redobîndeascã puterile tineretii, fiind posedat de un asemenea curaj si o asemenea fortã cã a învins 40 de cavaleri si a fãcut fericite 40 de femei

Se stie cã la Mekka si Medina încã din secolul al 15-lea arabii înveliti în costumele lor degustau o bãuturã amarã neagrã, dansau si jucau diverse jocuri

Ostenii pãzitori ai Pietrei Negre din curtea Kabei beau cafea pentru a nu-i cuprinde somnul în timpul noptii.

Cu timpul, grãuntele numite de arabi Kawa sau Quahve au ajuns în Europa si au fost denumite de francezi caffe', de englezi coffee, de nemti kaffee, iar în Asia persanii le-au zis keweh.

Ca toate colonialele, cafeaua a avut partea ei de istorie, de rãzboaie, de colonizare. Prima cafenea a fost deschisã la Constantinopol de cãtre doi comercianti Hakim din Alep si Gema din Damasc în 1554, pe vremea lui Soliman Magnificul. Cafeneaua denumitã "Scoala Persoanelor Culte" sau "Scoala Înteleptilor" servea cafea pe care o chemau "Laptele Jucãtorilor de sah si a Gînditorilor".

Leonhard Rauwolf, doctor german, povesteste în 1582, la întoarcerea din Orient cã: " printre alte lucruri bune, musulmanii au o bãuturã mult apreciatã pe care o cheamã "chaube", ce e neagrã ca cerneala si e folositã în vindecarea multor boli, în special cele de stomac. Se bea în cãni mici de teracotã sau portelan, cît mai caldã posibilã, fiecare ia cîte o sorbiturã sau douã, apoi dã ceascã celuilalt "

În 1615, Pietro della Valle introduce cafeaua în Italia, astfel cã în 1640 sînt consemnate primele "bottega del caffe'" la Torino, Genova, Milano, Firenze, Roma si Napoli. În 1763 la Venetia se numãrau 218 cafenele.

În Franïa cafeaua a fost introdusã de comerciantii din Marsilia în 1644 care operau în Orient. Prima cafenea dupã model oriental se va deschide în Marsilia în 1671. La Paris Gregorio din Persia deschide pe Rue Mazarin în 1679 prima cafenea. Cea mai importantã a fost a doua cafenea parizianã, si anume "Cafe' Procope", inauguratã în 1686 de cãtre un italian, Procopio Cutelli, frecventatã de filozofi, artisti, sociologi, oameni politici, literati ca Diderot, Fontanelle, Voltaire, denumitã ulterior datoritã faimei "Cafe' d'Europe". In 1720, în capitala francezã functionau 380 de cafenele. Napoleon va spune: " o bunã cafea mare îmi trezeste spiritul, îmi dã vigoare, fortã si o mai mare putere de actiune "

In Germania se deschide prima cafenea de cãtre un comerciant englez în 1679 la Hamburg, altele vor apãrea în 1689 la Frankfurt, 1712 la Stutgart, 1721 la Berlin.

În 1683 turcii ajunseserã la portile Vienei. Dupã spargerea încercuirii lui Kara Mustafa, generalul Kolschitzki ia ca pradã de rãzboi printre altele si 500 saci cu cafea. Cunoscãtor al obiceiurilor orientale, deschide prima cafenea lîngã catedrala Sfîntul Stefan cu cafeaua capturatã, dar fãrã prea mare succes. Îi vine ideea de a o îndulci cu miere, a adãuga un pic de lapte, servind-o cu krapfen si cornulete dulci (kipfel). Asa a apãrut si primul capuccino! În viena, în 1714 erau 10 cafenele, în 1730 erau 30, iar în jurul anului 1800 erau 130 de cafenele.