Franța vin roze

Introducere

Vinul roze este un tip de vin intermediar, între vinul alb si vinul rosu, între vinul obţinut

fără maceraţie peliculară si vinul de maceraţie. După Institutul Tehnic al Vinului din

Franţa, vinul roze este produs de fermentaţie al mustului de struguri cu pieliţa colorată si

pulpa necolorată sau foarte slab colorată, sau al unui amestec de musturi din struguri albi

si a unei cantităţi de struguri negri, cu sau fără maceraţie, cu constituenţi structurali ai

mustului, fermentaţia fiind realizată în asa fel încât culoarea vinului rămâne roz, si cu un

anumit conţinut în pigmenţi antocianici.

Aceste vinuri nu trebuie confundate cu vinurile "pătate", care pot proveni dintr-un

amestec întâmplător la prelucrare al strugurilor albi cu mici cantităţi de struguri coloraţi

sau când vasele de vin rosu, după o condiţionare si igienizare sumară, se folosesc pentru

vinuri albe.

Strugurii, rodul a mii de soiuri de viţă de vie cultivate pe areale întinse, în condiţii

pedoclimatice diferite dobândesc însusirile specifice soiurilor, influenţate de arealul de

cultură, condiţiile meteorologice ale anului de recoltă si de tehnologia de cultură a viţei

de vie, prin vinificaţie asigură realizarea unei palete largi de sortimente de vinuri.

Prelucrarea strugurilor pentru vin si operaţiunile tehnologice de îngrijire si

condiţionare ale vinului de la formare până la îmbuteliere constituie activitatea de

vinificaţie, în care prelucrarea strugurilor se numeste vinificaţie primară.

Vinificaţia este ramura industriei alimentare, care foloseste în exclusivitate

struguri ca materie primă. În urma prelucrării strugurilor se poate obţine o gamă largă de

produse vitivinicole: must si produse pe bază de must, vinuri si produse pe bază de vin si

alte produse rezultate în urma vinificării.

Vinificaţia, ca ramură prelucrătoare, prin gradul mare de mecanizare si

automatizare, constituie o piaţă de desfacere pentru industriile din amonte.

Vinul este un produs biologic obţinut prin fermentaţia alcoolică a mustului din

struguri, care prin tăria alcoolică relativ scăzută si prin compoziţia chimică, reprezintă

băutura alcoolică cea mai sănătoasă pentru organismul uman.

Plinius cel Bătrân, vorbind despre calităţile vinului, afirma că este “întăritor si

producător de sânge, întreţine sănătatea, ajută digestia, odihneste stomacul, măreste pofta

de mâncare, alungă răceala, ajută diureza si produce somn linistit.” Băut cu moderaţie,

vinul întăreste vederea si nervii, dar în cantitate prea mare acestea slăbesc. El recomandă

vinul ca remediu contra otrăvirilor cu ciuperci, cucută, aconit, argint viu sau opiu, contra

înţepăturilor de păianjen si muscăturilor de serpi (Gotcu P., 1933, citat de Popa A.,1996).

Louis Pasteur, părintele vinificaţiei, a declarat vinul “cea mai sănătoasă si mai

nobilă dintre băuturi”, iar I.C.Teodorescu si colab.(1966) l-au prezentat ca o “băutură

aleasă, căreia omul i-a rămas fidel, folosită cu măsură, poate fi un tovarăs bun, care ajută,

stimulează si inspiră, desfată, veseleste si înalţă, tot asa cum dăunează si degradează când

această măsură lipseste, chiar si apa cea sănătoasă băută în cantitate prea mare, devine

vătămătoare”.

Vinul, consumat în cantităţi moderate în timpul meselor, este un complement

alimentar, medicament si energizant.

Vinul este folosit în gastronomie, unde, prin marea varietate se poate asocia la

nenumărate preparate culinare, de la aperitiv la desert, nu ca un aliment propriu-zis ci ca

un ca însoţitor. Asocierea vinurilor cu diferitele feluri de mâncare este o adevărată stiinţă,

care a creat specialisti în acest domeniu, numiţi somelieri.

Compoziţia chimică a vinului, deosebit de complexă, are efecte favorabile asupra

organismului.

Alcoolul etilic, în cantităţi moderate, are efect energizant asupra organismului.

Polifenolii din vin au acţiune antivirală, antibactericidă, rol protector împotriva

aterosclerozei si favorizează reacţiile biochimice care protejează sistemul cardiovascular.

Descoperiri mai recente demonstrează că procianidinele, pe lângă efectul antioxidant si

favorizarea acţiunii vitaminei C, accelerează eliminarea colesterolului, iar resveratrolul

are capacitatea de a inhiba răspândirea celulelor bolnave de cancer în alte zone

(metastaza).

Populaţiile consumatoare de vinuri înregistrează cresteri ale longevităţii vieţii,

reduceri ale mortalităţii provocate de boli ale sistemului cardiovascular si un procent mai

mic de alcoolici.

Dieta populaţiei din sudul Franţei cu alimente bogate în colesterol si grăsimi

(brânză, unt, ouă, carne) asociată cu un consum moderat de vin constituie „paradoxul

francez”, unde rata afecţiunilor cardiovasculare este mult mai scăzută ca efect al

consumului de vin.

Recomandarea consumului de vinuri este totusi rezervată, datorită conţinutului în

alcool, care în cantităţi mari devine nociv organismului si se manifestă prin: dureri de

cap, reducerea capacităţii de concentrare si atenţiei, încetinirea activităţii cerebrale si

blocarea reflexelor, distrugerea ficatului (ciroza), osteoporoză, cresterea riscului de

cancer de gât, ficat, sân, esofag, presiune arterială ridicată, ulcere de stomac, afectarea

muschiului inimii, pancreatită acută si cronică, nivel ridicat de trigliceride si obezitate.

Vinul este sursă de inspiraţie pentru artisti, din cele mai vechi timpuri si până

astăzi. Viţa de vie si vinul se regăsesc în picturi rupestre, tăbliţe de lut, mozaicuri antice,

pe diferite vase, în tablouri si sculpturi celebre, poezii si cântece.

Consumul raţional de vin (Băducă Câmpeanu C., 2001) este o dovadă a gradului

de civilizaţie al unei populaţii, dar pentru a putea vorbi despre un consum raţional si

civilizat de vin, el trebuie să fie consumat, cu precădere la masă, alături de mâncarea cu

care se asociază în mod armonios. Vinul nu este un produs indispensabil în alimentaţie,

dar este, cu certitudine, un produs care înfrumuseţează viaţa omului, pe care o însoţeste

permanent, fiind prezent la toate evenimentele importante: nastere, căsătorie, moarte, la

toate aniversările, sărbătorile si petrecerile noastre.