Posibilități de Reducere a Poluării și Minimizarea Deșeurilor în Industria Rachiului de Fructe

MEMORIU TEHNIC

În acest proiect am prezentat principalele metode de depoluare şi valorificare a deşeurilor din industria băuturilor alcoolice, respectiv a rachiului de fructe.

Problemele mari cu care se confruntă omenirea în ultimul timp sunt: creşterea demografică, protecţia mediului înconjurător, criza energetică şi de materii prime. Supravieţuirea omenirii în viitor nu este garantată, decât în măsura în care, pretutindeni în lume, omul se va comporta mai puţin nepăsător şi cu mai multe menajamente faţă de natură şi de resursele acesteia.

Greşit s-a considerat, până în ultimul timp, că agricultura nu constituie o sursă de poluare a mediului. Revoluţia agrară a condus la apariţia şi dezvoltarea agriculturii intensive, bazată pe monocultură, pe noi tehnologii de mecanizare, chimizare şi irigare .

Apele reziduale ce provin din procesele tehnologice şi activităţile de igienizare, alături de unele reziduuri rezultate din procesele de prelucrare, pot constitui surse importante de poluare a mediului.

Diferitele ramuri ale ştiinţei sunt chemate să elaboreze tehnologii care să prevină degradarea factorilor de mediu şi, dacă este posibil, chiar să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor ecologice, care să asigure starea de sănătate a florei, faunei şi omului.

INTRODUCERE

Industria alimentară şi mediul înconjurător

Poluarea reprezentată prin alterarea semnificativă a condiţiilor de mediu ca urmare a activităţii umane, este în strânsă relaţie, om-mediu, în aceste condiţii, poluarea apare ca un factor implicit al vieţii. Produsele rezultate în urma proceselor fiziologice şi a activităţilor umane, reprezintă deşeurile care au fost eliminate în mediu înconjurător.

Prezenţa deşeurilor a generat, funcţie de natura şi cantitatea lor, modificarea în sens negativ a factorilor de mediu, contribuind la degradarea condiţiilor de viaţă. Neajunsurile create de deşeuri nu au însă aceeaşi semnificaţie de-a lungul întregii existenţe a speciei umane. Ultimele două decenii marchează o etapă nouă, extrem de îngrijorătoare a relaţiilor între om şi mediu. In trecut, densitatea redusă a populaţiei, precum şi utilizarea în exclusivitate a produselor naturale a făcut ca deşeurile generate să fie în cantitate şi toxicitate redusă, putând fi neutralizate în cadrul ciclurilor de transformare existente în natură.

Odată cu dezvoltarea industriei, cu accentuarea urbanizării, în mediul natural se evacuează deşeuri în cantităţi îngrijorătoare, multe din ele cu toxicitate avansată. Acest proces de degradare a factorilor de mediu de pe întreg cuprinsul globului a avut în ultimele decenii un mers ascedentar continuu, cantitatea de poluanţi fiind în ascensiune.

Acumularea de deşeuri în apă, aer, sol în cantităţi care depăşesc puterea naturală de transformare şi integrare în factorii de mediu, produce apariţia de dezechilibre ale vieţii naturale, care duc la dispariţia de specii din flora şi fauna planetei, periclitând însăşi viaţa pe planeta noastră. Extrapolând dependenţa dintre poluare şi creşterea populaţiei, cu nevoia de hrană asigurată de industria alimentară, se poate aprecia că în secolele care urmeza,viata poate deveni practic imposiblila

Natura ofera ea insasi un extrem de pretios ajutor in combaterea poluarii. Deseurile se dilueaza in apa si in aer, energiile se amortizeaza pana la nivele uneori fara efect nociv.Intre moleculele poluantilor si atmosfera au loc reactii chimice catalizate de radiatiile solare, adeseori cu neutralizarea compusilor toxici; in apa si in sol se desfasoara un imporatnt proces de epuarare bilogica, activitatea de autoepurare.

Surse generale de poluare prin pierderi de materiale

In mod uzual pierderile de materiale sunt specifice şi individualizate, în funcţie de ramurile industriei alimentare, derivă din următoarele surse principale:

• Surplusul de materiale

o Chiar şi cu cele mai performante echipamente de operare pentru aproximarea cât mai exactă a surplusului, ambalajele produselor vor depăşi, inevitabil limitele impuse de produsul pentru ambalat. Datorită semnificaţiei lui economice, surplusul este monitorizat de aparatele de control a greutăţii, în mod continuu sau eşalonat.

• Risipa de materiale

o Risipa de produse rezultă în urma obţinerii unor produse necorespunzătoare consumului uman, fiind considerate pierderi sau deşeuri. Producerea repetată de pierderi de produse indică un proces tehnologic inadecvat sau o întreţinere defectuoasă a utilajelor. De exemplu, o linie tehnologică de ambalare de slabă calitate poate cauza o pierdere considerabilă de produse finite şi de ambalaje.

• Scurgeri de lichide

o Scurgerii de produse lichide provenite din instalaţiile tehnologice, pot fi o sursă importantă de pierderi de materiale sursă de deşeuri, dacă aceasta nu este recuperată corespunzător.

• Produse defecte/produse returnate.