Tehnologia alimentară

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 18261
Mărime: 480.66KB (arhivat)
Publicat de: Axenia Farkas
Puncte necesare: 8

Extras din proiect

1.Introducere.

Berea reprezinta o bautura racoritoare,spumanta,putin alcoolizata,de culoare blonda pina la brun,cu aroma de hamei,gust amarui,preparata din malt de orz,hamei si apa.Culoarea,aroma si gustul sunt determinate de substantele aromate,extractive din malt,hamei si de cele obtinute in timpul fermentarii alcoolice a mustului de malt-etanolul,dioxidul de carbon,alcoolii superiori,esterii.

Dupa culoare,se imparte in doua varietati principale: init blonda sau deschisa si init bruna.Se produc si tipuri intermediare de bere.Clasificarea dupa culoare reflecta inite n numai aspectul exterior,dar varietatile de bere difera mult in functie de inite n prima folosita,tehnologiile si metodele de tratare.Aroma si gustul berii blonde inite n de asemenea sunt diferite.Calitatea berii este inite nate in mare masura de tipul de malt folosit,de cantitatea materiei prime nemaltuite adaugate.Berea blonda se prepara din malt blond cu suplimentarea orzului maruntit,fainii de porumb degresate,brizurii crupei de orez.Berea bruna se prepara din malt colorat,malt caramelizat si malt ars.De aceea la init blonda predomina aroma de hamei,iar la cea bruna-cea de malt,paine.

Mustul de malt pentru prepararea berii are concentratia de 10-21% de substante uscate.Berea inite contine 5-10% substante extractive,2.8-6% de etanol,0.3-0.35% ce CO2 si 84-92% de apa.

Majoritatea operatiilor tehnologice de fabricare a berii se realizeaza la instalatii si aparate cu actiune continua,iar imbutelierea se face la linii automatizate de productivitate inalta,folosite si in alte ramuri ale industriei fermentative.

2.Din istoria fabricii de bere din Chişinău.

Începutul producerii berii în oraşul Chişinău dateaza cu anul 1873, cînd un cetaţean neamţ cu numele Raaps a pus pe piaţa oraşului prima halba de bere de producţie autohtona.

În anul 1903 a inceput sa funcţioneze o fabrica de bere exact pe teritoriul fostei secţii de producere nr.2 a actualei fabrici de bere. Fabrica prezenta un fel de manufactură, unde toate lucrările se efectuau manual.

Capacitatea de producere iniţiala se estima la 100 mii decalitri (dal) pe an.

În timpul razboiului fabrica a fost distrusa completamente cu excepţia pivniţei.

În anul 1945 a fost proiectata o noua fabrică de bere cu o capacitate de

250 mii dal bere anual, care ulterior a fost modificată, capacitatea fiind sporita păna la 640 mii dal anual.

Dupa efectuarea a doua reconstrucţii capacitatea fabricii catre anul 1974 a ajuns la 1250 mii dal pe an, iar în noiembrie 1974 a fost data în exploatare o noua fabrica de bere cu capacitatea de 5,1mln dal bere pe an (actuala fabrică de bere de pe str.Uzinelor, 167).

În decembrie 1975 a fost pusa în exploatare secţia de producere a malţului cu o capacitate de 10 mii tone malţ pe an.

Suprafaţa totala ocupata de Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” constituie 5,748 ha.

Volumul anual al producţiei nu depăşea atunci cantitatea de 10 mii de hectolitri. În timpul celui de-al doilea Război Mondial fabrica a fost distrusă aproape complet, rămânând intacte doar încăperile de la subsol. Deja în 1945 a fost proiectată o nouă fabrică, cu o capacitate de 25 de mii de hectolitri de bere pe an. Ulterior volumul producţiei a crescut până la 64 de mii de hectolitri. Bazele actualei companii au fost puse cu 30 de ani în urmă, în 1974, prin fuzionarea unităţii vechi de producţie cu cea nouă. Sfârşitul anilor '80 şi începutul deceniului al nouălea al secolului trecut au fost o perioadă favorabilă pentru industria berii în Republica Moldova. Băutura spumoasă era mai populară ca oricând până atunci, unitatile de producţie funcţionau la capacitate maximă, asigurând constant vânzări înalte. În 1990 consumul anual de bere în Moldova constituia 22 de litri pe cap de locuitor. Criza economică ce a marcat următorii ani nu a putut să nu afecteze ramura. În 1995 statisticile arătau o scădere de trei ori a volumului de bere consumată de moldoveni, indicele ajungând la 8 litri anual pe cap de locuitor. În 1996 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu numele de „VITANTA - INTRAVEST”. Pachetul de 85 la sută din acţiuni aparţinea fondului american „Western NIS Enterprise Found”. În următorii 4 ani a fost efectuată o reutilare considerabilă, noile echipamente asigurând creşterea calităţii produselor. Rezultatele noului management nu au întârziat să apară. Fiecare din mărcile de bere şi băuturi răcoritoare produse de „VITANTA” a adus în colecţia întreprinderii medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi târguri internaţionale de specialitate.

O nouă etapă în isoria companiei a început în ianuarie 2003, odată cu achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către „Efes Beverage Group”, a şasea ca marime companie de pe piaţa europeană a berii. În prezent aceasta operează peste 25 fabrici de bere, malţ şi băuturi răcoritoare în 10 ţări. Produsele „EFES” se exportă în peste 40 de ţări. Portofoliul de mărci al companiei cuprinde 26 de nume, printre care sunt branduri de referinţă ca „Efes”, „Staryi Melnic”, „Becks”, „Miller”, „Weisteiner” şi altele. A fost prognozat că cifra de afaceri a companiei va ajunge în 2004 la suma de 1 mld dolari. Odată cu schimbarea proprietarului, „Vitanta Intravest” îşi schimbă numele în „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”. În prezent producătorul moldovean asigură 16% din operaţiunile internaţionale ale grupului.

Întreprinderea este astăzi cel mai mare producător de bere, băuturi răcoritoare şi slab alcoolice şi unul dintre cei mai mari producători de apă minerală din Moldova. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” asigură peste 3/4 din berea de pe piaţa Moldovei, jumătate din cantitatea de băuturi răcoritoare, 14 la sută din volumul de apa minerala. Compania este prezentă pe piaţă prin 3 mărci proprii de bere - „Chişinău”, „Arc” şi „Vitanta Premium”, precum şi prin mărcile de import „Efes” şi „Starâi Melnik”. Sub numele unic de „VIVA” este produsă gama de băuturi răcoritoare carbogazoase. În segmentul de apă minerală marca „Real” este una dintre cele mai bine vândute, atât în varianta carbogazoasă, cât şi în cea plată. La toate etapele producţiei este strict urmărită respectarea paramentrilor tehnologici. În 2004 întreprinderea a inaugurat un nou laborator, utilat cu echipamente de ultimă oră. Pe 1 noiembrie 2004 compania a primit Certificatul ISO 9001, care confirmă imeplementarea unui sistem performant al managementului calităţii.

Preview document

Tehnologia alimentară - Pagina 1
Tehnologia alimentară - Pagina 2
Tehnologia alimentară - Pagina 3
Tehnologia alimentară - Pagina 4
Tehnologia alimentară - Pagina 5
Tehnologia alimentară - Pagina 6
Tehnologia alimentară - Pagina 7
Tehnologia alimentară - Pagina 8
Tehnologia alimentară - Pagina 9
Tehnologia alimentară - Pagina 10
Tehnologia alimentară - Pagina 11
Tehnologia alimentară - Pagina 12
Tehnologia alimentară - Pagina 13
Tehnologia alimentară - Pagina 14
Tehnologia alimentară - Pagina 15
Tehnologia alimentară - Pagina 16
Tehnologia alimentară - Pagina 17
Tehnologia alimentară - Pagina 18
Tehnologia alimentară - Pagina 19
Tehnologia alimentară - Pagina 20
Tehnologia alimentară - Pagina 21
Tehnologia alimentară - Pagina 22
Tehnologia alimentară - Pagina 23
Tehnologia alimentară - Pagina 24
Tehnologia alimentară - Pagina 25
Tehnologia alimentară - Pagina 26
Tehnologia alimentară - Pagina 27
Tehnologia alimentară - Pagina 28
Tehnologia alimentară - Pagina 29
Tehnologia alimentară - Pagina 30
Tehnologia alimentară - Pagina 31
Tehnologia alimentară - Pagina 32
Tehnologia alimentară - Pagina 33
Tehnologia alimentară - Pagina 34
Tehnologia alimentară - Pagina 35
Tehnologia alimentară - Pagina 36
Tehnologia alimentară - Pagina 37
Tehnologia alimentară - Pagina 38
Tehnologia alimentară - Pagina 39
Tehnologia alimentară - Pagina 40
Tehnologia alimentară - Pagina 41
Tehnologia alimentară - Pagina 42
Tehnologia alimentară - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia Alimentara.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unei secții de fermentare dintr-o fabrică de bere

1 TEMA DE PROIECTARE Să se proiecteze secţia de fermentare, în tancuri cilindro-conice, a unei fabrici de bere, în scopul obţinerii berii...

Studiul procesului tehnologic de obținere a berii și controlul calității berii conform planului HACCP - determinarea oligoelementelor din câteva tipuri de bere

CUVÂNT ÎNAINTE Datele prezentate în această lucrare se bazează pe rezultatele obţinute sub îndrumarea şi ajutorul Dl. Prof. univ. Dr. Iosif Gergen...

Bere Fără Alcool

Berea este o băutură alcoolică obţinută din 4 produse naturale: drojdia de bere, malţ, hamei şiapă. Aceasta are aproximativ 5% alcool; aşa-numita...

Tehnologia fabricării berii - SC Bere Mureș SA

Obiectul principal de activitate a S.C. Bere Mureş S.A. este producţia şi îmbutelierea berii, aceasta reprezentând circa 90% din volumul...

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Implementarea HACCP în sectorul de producție și procesare a laptelui. studiu de caz iaurtul

CAP.1 Sistemul HACCP- etapele de implementare Siguranta alimentara este in legatura cu aparitia riscurilor alimentare la nivelul consumului....

Implementarea Sistemului HACCP în Industria Iaurtului Degresat

1. Sistemul de management al siguranţei alimentului conform principiilor HACCP Sistemul HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point), Analiza...

Te-ar putea interesa și

Sistem de transport pentru o linie tehnologică de prelucrat fasolea

- Materiale grafice 1.1 Conservarea produselor horticole prin pasteurizare şi termos-terilizare Pasteurizarea şi termosterilizarea sunt...

Utilaje pentru Transportul Produselor Solide

CAP I. CONSIDERAŢII GENERALE 1. Destinaţie, clasificare, condiţii de lucru şi sisteme de maşini şi utilaje în industria alimentară 1.1....

Lecitina

INTRODUCERE În industria alimentară se foloseşte o gamă extrem de variată de aditivi şi ingrediente în scopul creşterii calităţii produselor şi al...

Proiect la Panificație

1. MEMORIU JUSTIFICATIV Activitatea de obţinerea produselor de panificaţie reprezintă una dintre cele mai vechi preocupări ale omului şi totodată...

Materiale pentru echipamente din industria alimentară - Mașina de tocat carne

CAPITOLUL 1 GENERALITĂŢI Prelucrarea cărnii, ca şi celelalte ramuri ale industriei alimentare, necesită o serie de maşini, utilaje şi instalaţii...

Regimul alimentare al unei persoane cu intoleranță la gluten

1. Glutenul 1.1 . Definiţie generală . Glutenul este o proteină aflată în grâu, orz, ovăz şi secară. La anumite persoane(şi este dovedită...

Pâinea Neagră

Înca din cele mai vechi timpuri, pâinea a constituit partea principala din hrana oricarei persoane. Asa cum este demonstrat prin includerea...

Materiale pentru echipamente din industria alimentară

Introducere Industria alimentară reprezintă o ramură de o importanţă majoră în economia naţională şi ea prezintă o serie de particularităţi legate...

Ai nevoie de altceva?