Liberalism vs Socialism

REZUMAT

Prezenta lucrare are drept scop prezentarea liberalismului într-o lumină favorabilă, aducând argumente care să susțină că aplicarea lui ar conduce la fundamentarea unei economii ibere și sănătoase. În opoziție cu această doctrină politică este înfățișat socialismul, care ne ajută să facem diferența între ideile propuse de această politică și cele liberale și să înțelegem de ce este dăunător asupra societății.

În realizarea obiectivelor propuse, se va detalia fiecare politică în parte, urmând ca în final să se ofere argumente în favorea liberalismului și, implicit, împotriva socialismului.

Ideile liberale s-au dovedit a fi statornice în timp deoarece vin în sprijinul individului, prin apărarea drepturilor de proprietate și private ale acestuia, susțin limitarea intervenționismului care nu produce decât un dezechilibru major în funcționarea economiei și propun liberul schimb la nivelul piețelor.

Socialismul însă, se raportează la întreaga societate, proclamă intervenția Statului în activitatea de producție și limitarea drepturilor de proprietate.

Așadar, în continuare vor fi prezentate cele două politici aflate în opoziție și se vor explica motivele pentru care liberalismul ar trebui să învingă în fața socialismului; doar prin libertate vom putea reda bunul mers al societății.

INTRODUCERE

În contextul economic şi politic actual s-a conturat o dezbatere intensă între două ideologii: cea liberală şi cea socialistă. Susţinătorii partidelor politice fie ele liberale sau socialiste, aduc fiecare argumente în favoarea propriei doctrine, desigur fiecare idee prezentată fiind menită să atragă cât mai mulţi simpatizanţi. De aceea pentru majoritatea persoanelor este greu să cunoască ce înseamnă într-adevăr un sistem politic sănătos, într-o societate în care de obicei se transmit informaţii cu tentă politică evidentă.

Această dezbatere datează încă de pe vremea Revoluţiei Franceze, însă faptul că este veche nu înseamnă şi că este învechită. Este la fel de actuală azi cum a fost şi în secolele 17-18, şi continuă să genereze la fel de multe controverse ca şi atunci.

Desigur că fiecare dintre aceste ideologii a fost testată, într-o măsură mai mică sau mai mare. În cazul socialismului, exemplele sunt cât se poate de evidente: Rusia comunistă¸România comunistă dar şi alte ţări. Deşi socialismul şi-a dovedit ineficienţa de-a lungul timpului, el rămâne o doctrină politică vizibilă în practică, în numeroase ţări, chiar şi în România întâlnindu-se partide politice social-democrate (de fapt, pur socialiste), care chiar ajung să fie la guvernare. Sub pretextul că sunt semi-democrate semi-socialiste aceste partide încalcă în mod curent orice principiu economic sănătos şi libertăţile individului – deşi uneori tocmai în devizele lor spun că apără aceste libertăţi,

În cazul liberalismului însă, exemplele nu sunt aşa de evidente, mai ales dacă luăm în considerare liberalismul de tip Austriac, prezentat în această lucrare. Liberalismul Austriac, sau libertarianismul, susţinut de economiştii Şcolii Austriece de Economie, este o ideologie ce porneşte de la ideile liberalismului clasic, aducându-le câteva îmbunătăţiri majore. Chiar dacă unele state se auto-proclamă liberale, nu înseamnă că şi sunt astfel. Un exemplu concret este furnizat de SUA, care deşi pretinde că este o ţară liberă, liberală, continuă să finanţeze un război inutil şi să subvenţioneze numeroase industrii, fapte ce contravin în totalitate principiilor liberale. Se observă din ce în ce mai mult că sub denumirea de „liberalism” se ascund de fapt idei pur socialiste, iar clasa politică actuală şi societatea curentă nu fac o delimitare clară a ideologiilor politico-economice.

De aceea în această lucrare vom încerca să definim fiecare concept în parte, să clarificăm ideile principale ale fiecărei ideologii şi să explicăm de ce socialismul nu este altceva decât o eroare intelectuală iar liberalismul un fundament sănătos pentru o economie cu adevărat liberă.

1. LIBERALISMUL

1. Istoric

Liberalismul este o doctrină politică și economică care pune în prim plan libertatea economică și politică a individului, fiind împotriva colectivismului, socialismului, etatismului și, în general tuturor ideilor politice care urmăresc în primul rând interesele societății, a statului sau națiunii.

Liberalismul clasic este un curent filozofic ce a luat ființă în Europa (sec al XVII-lea și al XVIII-lea), care susține faptul că fiecare individ are drepturi egale, precum dreptul la viață, la libertate și la proprietate. Prin urmare, liberalii doresc să limiteze intervenția statului prin orice fel de forme de manifestare. Mai mult, liberalismul militează pentru construirea unei societăți în care toți oamenii să aibă libertate de gândire, să poată beneficia de liber schimb și in care guvernul să fie caracterizat de transparență. În funcție de domeniul asupra căruia se aplică principiul libertății există liberalism politic (vizează limitarea intervenției Statului în ceea ce privește drepturile și libertățile individuale) și liberalism economic (are ca principiu fundamental proprietatea individuală și proclamă libera concurență pe piață, lipsită de intervenția Statului).

Așadar, valorile fundamentale pe care s-a întemeiat politica liberală sunt: libertatea individuală, proprietatea privată, responsabilitatea individuală și egalitatea în fața legii.

Filozofii, sociologii și economiștii secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea au formulat idei ce serveau în orientarea către o politică socială, fiind promovate în țări precum Anglia, Statele Unite, continentul European și în alte părți ale lumii. Cu toate acestea, ideile ce conținute într-un program politic bine consolidat, nu au fost puse în întregime în aplicare, nici măcar în Anglia, denumită patria liberalismului și modelul de țară liberală. În alte părți ale lumii, doar o parte din programul liberal a fost adoptat, în timp ce unele idei au fost respinse nu după mult timp de la aplicare.

Cu toate acestea, datorită supremației ideilor liberale, o importantă schimbare a avut loc la nivel economic. La sfârșitul Războiului Mondial, care a fost rezultatul unei lupte îndelungate împotriva liberalismului, s-a constat o o creștere a standardului de viață la nivel individual, comparativ cu alte secole. De exemplu, în Europa, muncitorii din industrie puteau să le ofere copiilor lor o educație adecvată, aveau posibilitatea să participe la viața culturală, să facă parte din grupurile de intelectuali și chiar să obțină o poziție socială mai ridicată. Însă aceste lucruri se întâmplau în țările care au mers cel mai departe în adoptarea ideilor liberale, în care barierele dintre cei de viță nobilă și oamenii obișnuiți au dispărut, în care toți cetățenii aveau drepturi egale. Nimeni nu era marginalizat din cauza naționalității, a opiniilor sale sau a credinței.