Formularea strategiei și adoptarea deciziilor de aplicare în cadrul companiei naționale Administrația Canalelor Navigabile SA

Primele estimări privitoare la evoluţia PIB în trimestrul trei din 2010, iar din datele pe care le avem până în acest moment putem deduce că scăderea nu va fi atât de mare pe cât s-a prognozat iniţial. Astfel:

- în august şi septembrie industria a crescut atât faţă de luna anterioară (+0,1% respectiv +1% ca serie ajustată), cât şi faţă de aceeaşi lună anului anterior (+5,7% respectiv + 4,8% ca serie brută);

- exporturile au crescut semnificativ în T3, iar deficitul comercial a scăzut, evoluţie care va avea un efect pozitiv asupra PIB;

- în comerţul cu amănuntul scăderea anuală s-a stabilizat în jurul a -2%, după ce în iulie cifra de afaceri s-a prăbuşit cu 8,9% faţă de iulie 2009 pe fondul creşterii TVA. De asemenea, în august şi septembrie cifra de afaceri în comerţ a crescut faţă de luna anterioară cu 5,3% respectiv 1%;

- comerţul auto şi-a temperat scăderea faţă de anul trecut, de la -14% în iulie la -2,3% în septembrie, în timp ce faţă de luna anterioară volumul cifrei de afaceri a crescut atât în august cât şi în septembrie cu 0,6% respectiv 5%;

- volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a crescut continuu în ultimul an, culminând cu un plus de 18,7% înregistrat în septembrie (vs. sept. 2009). Faţă de lunile anterioare acest indicator a crescut atât în august cât şi în septembrie cu 0,9% respectiv 3,9%;

- vremea a fost bună în T3, astfel ca valoarea adăugată din agricultură va creşte;

Pe de altă parte însă, în sectorul construcţiilor activitatea a continuat să evolueze în sens negativ, scăderea din acest sector putând anula în întregime creşterea din industrie.

Mai jos se poate observa evoluţia lunară a 5 indicatori economici în ultimul an:

Din nefericire, şocul generat de creşterea TVA nu va putea fi compensat de evoluţia ceva mai bună din august/septembrie, astfel că doar printr-un miracol PIB-ul nu va scădea faţă de T2. Ne consolăm însă cu faptul că scăderea va fi probabil mai mică decât se credea în urmă cu 2-3 luni.

Evoluţia trimestrială a PIB în ultimii 4 ani este reprezentată în graficul alăturat:

Din perspectiva autorităţilor române, motivaţiile unui asemenea acord au fost şi rămân:

1. Limitarea impactului, mai mare de altfel decât cel anticipat iniţial, al crizei internaţionale asupra economiei româneşti. Astfel, s-au evitat ajustări ce puteau deveni nesuportabile la nivelul populaţiei şi al agenţilor economici;

2. Îmbunătăţirea perspectivelor privind evoluţia economiei româneşti, sustenabilitatea şi coerenţa la nivelul politicilor publice prin angajamentul faţă de aplicarea unor reforme în domenii convenite cu instituţiile financiare internaţionale într-un interval de timp prestabilit;

3. Accesul cu costuri relativ scăzute la fonduri menite să substituie eventuala diminuare majoră a fluxurilor de capital către economia românească.

Încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale a indus o serie de efecte pozitive imediate, respectiv:

- asigurarea resurselor privind finanţarea externă atât prin atragerea treptată a resurselor împrumutate, precum şi prin intermediul „Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru România", prin care băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţă de România şi să majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţă eventualelor efecte negative ale crizei economice. De altfel, în prima jumătate a anului curent, gradul de rostogolire pentru datoria externă a fost de aproximativ 82%, peste proiecţiile din programul iniţial agreat cu instituţiile financiare internaţionale;

- atenuarea volatilităţii cursului de schimb al monedei naţionale, odată cu diminuarea riscurilor legate de finanţarea externă;