Mijloace de formare și dezvoltare profesională în cadrul organizației publice - studiu de caz - Prefectura Județului Bacău

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Viata sociala a pus dintotdeauna multiple probleme, indeosebi de ordin administrativ.

Nevoia a dus la aparitia functiei publice si a functiilor care s-o indeplineasca. Comunitatea umana n-ar fi avut acces la progres daca nu si-ar fi creat un intreg organism social, caruia i-a dat viabilitate prin personalul investit in functii de-a lungul timpului.

In sens larg, expresia „functie publica” este folosita pentru a desemna atat functionarul public, cat si ansamblul regimurilor juridice aplicabile personalului administratiei de stat.

Intr-o acceptiune mai restransa , prin”functia publica” se intelege situatia juridica a unei persoane fizice investita legal cu anumite atributii pentru realizarea competentelor unei activitati publice.

Titularul unei functii publice poarta denumirea de functionar public.

Functionarul public este acela care detine sau, fara a detine o parte din suveranitatea contribuie la mersul lucrului public, fiind retribuit si prestand si juramant.

Autorul distinge intre functionarii publici, investiti cu exercitiul suveranitatii, si simplii functionari, unde sunt inclusi toti cei care efectueaza diferite operatiuni de birou (copisti, corespondenta, traducatori).

Toti functionarii publici sunt desemnati printr-o expresie generica, birocratia, determinata de faptul ca activitatea lor se deruleaza, intr-un fel sau altul, in birouri.

Cat priveste functiile publice din administratia de stat , sub aceste auspicii nu se poate vorbi de o reglementare juridica unitara,desi doctrina romaneasca este foarte clara in privinta functiei publice inca de la 1904,odata cu aparitia primei editii ale Tratatului de drept administrativ al profesorului Paul Negulescu.

Legea pentru statutul functionarilor publici din 19 iunie 1923 statua in articolul 37 ca functionarii publici, fara deosebire de sex, puteau accede la o functie publica daca intruneau cumulativ urmatoarele conditii:

a)sa fie cetateni romani;

b)sa fie majori , de 21 de ani impliniti;

c)sa fie apti pentru serviciu din punct de vedere al sanatatii;

d)sa nu fi suferit vreo condamnatiune infamata.

Functiile publice se deosebesc prin mai multe trasaturi:

Drepturile si obligatiile specifice functiilor publice se stabilesc prin norme juridice de catre organele de stat ; aceste drepturi si obligatii sunt create si organizate in vederea realizarii puterii publice;

Functia publica are caracter continuu, iar drepturile si obligatiile aferente se mentin atata timp cat exista competenta pe care se realizeaza si, implicit, actul legal pe care a creat-o;

Persoanele, carora le este incredintata realizarea anumitor functii intra intr-un complex de raporturi juridice cu organele care le-au investit.Titularul fuctiei se gaseste, fie intr-un raport de subordonare fata de institutia publica,fie intr-un raport supraordonat,de autoritate fata de terti;

Functiile publice pot fi indeplinite si de persoane fizice care nu sunt incadrate in munca intr-un organ de stat,in general, sau al administratiei publice,in particular.Este vorba despre persoanel private care sunt investite, prin autorizare,cu dreptul de apresta un serviciu public. Functionarul public este persoana fizica investita in mod legal, prin actul de vointa al unei autoritati publice sau al alegatorilor, cu sarcina indeplinirii,pe un timp limitat sau nedeterminat a unei functii publice.

In ceea ce ne priveste, credem ca pot fi identificate urmatoarele criterii de clasificare a functiilor publice si, in baza lor, urmatoarele categorii de functionari publici:

1.Un prim criteriu il reprezinta regimul juridic aplicabil, care determina existenta a doua mari categorii:

a)functionari contractuali

b)functionari statutari

2. Din punct de vedere al rigurozitatii disciplinei, credem ca pot fi identificate trei categorii:

a) functionari publici civili

b) functionari publici militari

c) functionari civili din armata sau politie

3. Criteriul modurilor de desemnare a titlurilor atrage existenta a trei categorii, si anume:

a) functionari numiti

b) functionari alesi

c) functionari desemnati in alte moduri ( prin promovare, respectiv retrogradare, prin repartizare)

4. Din punct de vedere al independentei fata de politica, identificam:

a) functionari publici cu caracter politic (prefectii, inaltii functionari publici)

b) functionari publici de cariera, care sunt sustrasi jocului politic, carora le este interzis chiar sa faca politica, political or fiind aceea de a-si indeplini cu professionalism si responsabilitate functia.

5. Din punct de vedere al preponderentei unor activitati in competenta functiei respective, pot fi identificate:

a) functii publice de conducere

b) functii publice de executie

6. Un ultim criteriu il reprezinta natura functiei publice din care face parte functia publica exercitata de titular, rezultand:

a) functionari publici care fac parte din structura unei autoritati de natura statala