Piețe regionale de capital uman - Suedia

Capitolul 1 Economia Suediei

1.1 Descriere generală

Suedia se număra printre cele mai dezvoltate ţări, deşi în ceea ce priveşte forma de guvernământ ea se află în stadiul în care este condusă de un rege- Carl Gustaf XVI. Monarhia constituţională Suedia este divizată în 21 de regiuni şi 289 municipalităţi. La nivelul conducerii statului se observă că s-a optat pentru un sistem unicameral al Parlamentului- Rikdag. Tot la nivel organizatoric, însă cel al sistemului judecătoresc, se remarcă faptul că în Suedia există un număr de 6 instanţe superioare şi 108 instanţe inferioare care se ocupă cu soluţionarea problemelor ce au legătură cu partea penală.

Deşi limbă oficială a Suediei este suedeză, limbă engleză este foarte des folosită pe întreg teritoriul ţării, însă cu precădere în capitală monarhiei, Stockholm.

Cei 9,381 milioane locuitori sărbătoresc ziua naţională a Regatului Suediei pe data de 6 iunie, iar tranzacţiile de zi cu zi se realizează cu moneda lor oficială, coroana suedeză.

Ajutată de pace şi neutralitate pe întreaga perioadă a secolului 20, Suedia a obţinut un standard al nivelului de trai de invidiat, sub umbrela unui mix dintre un sistem capitalist de înaltă tehnologie şi a beneficiilor provenite din prosperitate. Regatul Suediei are un sistem de distribuţie modern, o excelentă tehnologie de comunicare atât internă, cât şi externă şi un domeniu de cercetare foarte bine organizat şi cu rezultate remarcabile.

Firmele private acoperă 90% din industria externă, din care sectorul de inginerie asigură 50% din producţie şi export. Agricultura este cea care susţine peste 1% din P.I.B. şi cel al locurilor de muncă oferite.

Până în anul 2008, Suedia a fost în mijlocul unei creşteri economice susţinute, favorizată de creşterea cererilor la nivel naţional, cât şi de exporturi puternice. Toate acestea alături de finanţările puternice, au oferit guvernului de centru-stânga posibilităţi considerable de implementare a reformelor sale, reforme ce făceau referire la creşterea angajărilor, reducerea dependenţei de bunăstare şi conştientizarea rolului pe care îl are statul în economie.

În ciuda finanţărilor obţinute cât şi a reformelor implementate la nivel naţional, economia suedeză s-a confruntat cu recesiunea în cel de-al treilea trimestru al anului 2008 şi situaţia s-a înrăutăţit în 2009, pe baza condiţiilor înregistrate la nivel mondial, cu efecte de scădere a exporturilor şi a cererilor de consum. Exporturilor semnificative de mărfuri şi o revenire la rentabilitate de către sectorul bancar din Suedia au condus la o revenire în anul 2010.

1.2 Indicatori reprezentativi

Situaţia actuală împreună cu evoluţia înregistrată la nivelul Regatului Suediei vor fi exemplificate în continuare prin intermediul unor indicatori reprezentativi:

-Produsul Intern Brut (P.I.B.) este o valoare cumulată a tuturor bunurilor şi serviciilor realizate într-o ţara. Rată de creştere a P.I.B ului Suediei din 1970 până astăzi a fost mai scăzută decât a altor ţări europene sau comparativ cu Statele Unite ale Americii. Totuşi, după mijocul anilor 90, P.I.B.-ul Suediei a crescut, astfel că diferenţele între ţări a devenit din ce în ce mai mică.

P.I.B.-ul Suediei în perioada 1980-2009

Graficul Nr.1

Sursa: Eurostat

În anii 1970 şi 1980, Suedia a avut o mai mică rată de creştere a PIB-ului decât media ratei de creştere a statelor membre UE, precum şi în ceea ce priveşte rata medie de creştere a indicatorului la nivelui zonei OCDE. Recesiunea Suediei înregistrată la începutul anilor 1990 a dus la obţinerea unui calificativ scăzut referitor la creşterea economică, deoarece P.I.B.-ul a scăzut timp de trei ani. Între 1990 şi 1993, P.I.B.-ul a scăzut cu circa 4% în termeni de volum.