Psihologie managerială

Obiectivele lucrării

Lucrarea de faţă îşi propune să studieze legătura pozitivă, negativă sau neutră dintre satisfacţie şi performanţă din perspectiva obiectivelor practic – aplicative:

- luarea în considerare a caracteristicilor individului cu rol în obţinerea satisfacţiei şi performanţei;

- evidenţierea măsurilor concrete care ar putea duce la creşterea satisfacţiei şi performanţelor angajatului;

- adoptarea de măsuri care să ducă la o mai mare satisfacţie şi o mai bună performanţă a angajaţilor ţinând seama de specificul muncii lor: munca rutinieră/nonrutinieră; munca intelectuală/nonintelectuală; munca creativă; munca monotonă/activă etc.

Ipoteze

1. Dacă nivelul remunerării salariale creşte, atunci creşte şi nivelul de performanţă a rezultatelor.

2. Dacă nivelul promovării, ca faţetă a satisfacţiei creşte atunci performanţa totală a angajaţilor creşte.

3. Dacă nivelul satisfacţiei în muncă a angajatului creşte atunci şi performantele sale vor creşte.

4.Calitatea condiţiilor de lucru (mediul profesional de lucru) determină performanţa totale a angajaţilor

5. Motivaţia fluctuează în funcţie de satisfacţie

Variabile

1.Satisfacţia şi faţetele sale: munca înseşi, salariul, promovările, condiţiile de lucru;

2.Performanţa angajaţilor că obiectiv al procesului managerial;

3.Variabile că: vârsta, vechime, nivelul de pregătire.

Lotul de subiecţi

În studiu au fost luaţi în considerare 40 de subiecţi angajaţi ai unei firme de marketing şi consultanta. Subiecţii au fost selecţionaţi după următoarele criterii:

- perioada de timp de când sunt angajaţi, care a trebuit să fie mai mare de 3 luni întrucât ar duce la invalidarea unui alt criteriu: funcţia ocupată (evaluarea acesteia se face după doua luni de la momentul angajării).

- funcţia ocupata: manager sau subordonat

- nivelul de pregătire: evaluat în cinci trepte ţinând seama de funcţia ocupată: junior, performanţa standard, înainte de senior, senior, manager.

Metoda

Pentru realizarea studiului au fost utilizate:metoda anchetei pe baza de chestionar(JDI) care să vizeze satisfacţia şi metoda scărilor (grilelor) de clasificare grafică pentru evaluarea performanţelor.

Metoda anchetei pe bază de chestionar pentru determinarea satisfacţiei a fost aleasă, întrucât ne permite cel mai uşor să ajungem la motivele satisfacţiei individului, chiar din punctul său de vedere.

Ca metoda de evaluarea a performantelor am ales metoda scărilor de evaluare grafică. Aceasta are cea mai largă aplicabilitate în firmele americane şi vest-europene. Ea constă în folosirea scărilor, indivizii urmând a fi plasaţi pe un anumit nivel al grilei în funcţie de diferite criterii specifice, alese de cei care efectuează evaluarea. În cazul de faţă evaluarea a fost realizata de către manager şi are la bază raţionamentul următor: managerul este persona cea mai autorizata sa evalueze în mod realist şi obiectiv performantele subordonaţilor. Modelul utilizat (anexa 1) pentru evaluare este împărţit în cinci părţi, fiecare subdivizându-se în alte părti:

- Rezultate: operaţiuni, costuri, siguranţă;

- Cunoştinţe: de baza, înrudite, spiritul practic;

- Soluţionarea problemelor: recunoaştere, analiză, judecată, creativitate;

- Relaţiile cu oamenii: cu subordonaţii, cu alte persoane din firmă, cu persoane din exterior;

- Modul de administrare: planificare, comunicare, execuţie, organizare.

Că la orice evaluare, judecata managerului trebuie sa fie obiectivă şi bazată pe performanţele reale. În acest sens, mulţi manageri ţin jurnale în care înregistrează fapte şi atitudini relevante despre subordonaţi. Aceste jurnale permit existenta exemplelor necesare în momentul evaluării.

Evaluarea efectuându-se de către un grup de şefi ierarhici, creşte şansa ca aprecierea să fie mai completă, cantitatea de informaţii fiind mai mare. Dispunând de un volum mai mare de informaţii, o firmă poate depista mai uşor salariaţii potriviţi pentru promovare sau pentru ocuparea noilor posturi.

Descriere chestionar

Acesta are ca dimensiune subsumată motivaţia, investigată prin intermediul a trei factori, are 28 de itemi, iar în măsurarea gradului în care este de acord subiectul cu afirmaţia conţinută de item s-a folosit o scală Likert cu cinci trepte. Tipurile de răspunsuri sunt:foarte rar de acord, rar de acord, uneori de acord, deseori de acord, foarte des de acord.