Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 3832
Mărime: 32.67KB (arhivat)
Puncte necesare: 7
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Cuprins

  1. Rezumat.p.3
  2. Introducere.p.4
  3. Definirea trăsăturii şi faţetele ei.p.4
  4. Aplicarea testului.p.8
  5. Analiza dificultăţii şi discriminării itemilor.p.11
  6. Analiza fidelităţii prin metoda consistenţei.p.13
  7. Bibliografie.p.14

Extras din proiect

Rezumat

Lucrarea «Siguranţa de sine, aptitudine fundamentală a formatorului» are ca obiectiv principal construirea unei probe de aptitudini valide care să ateste importanţa acestei abilităţi în asigurarea succesului profesional. Astfel, am aplicat un chestionar cu întrebări închise care să cuprindă toate faţetele siguranţei de sine, ale căror valori ar trebui să fie pozitive pentru ca un formator sa fie specialist. Mediul de testare am încercat să îl facem similar pentru toţi cei 30 de participanţi, motiv pentru care, testul a avut loc în aceeaşi sală, după-amiaza.

Cuvinte cheie:

- Siguranţa de sine

- Formator

- Trainer

- Stima de sine

- Aptitudine

Acest studiu îşi propune să determine importanţa „siguranţei de sine” ca aptitudine în desfăşurarea activităţii de formator ( trainer ), cod 241205, conform Clasificării Ocupaţiilor din România.

APTITÚDINE = dispoziţie naturală sau câştigată de a face unele lucruri; destoinicie. (< fr. aptitude, lat. aptitudo) Sursa: MDN

SIGURANTA DE SINE = măsura in care o persoana e conştienta de valoarea şi de puterile proprii.

În urma discuţiilor preliminare, în care am inclus mai mulţi traineri, am reuşit să subliniem o serie de aptitudini esenţiale postului de trainer. Dintre acestea am luat decizia să izolăm şi să studiem mai departe siguranţa de sine. Respondenţii noştri au susţinut că siguranţa de sine este o aptitudine cheie care le permite să-şi desfăşoare activitatea la nivelul de performanţă optim care-i califică drept traineri profesionişti. Formarea în orice domeniu presupune pasiune, răbdare, tenacitate. Conform legii, începând de la 1 ianuarie 2009, nici un formator (trainer) nu poate susţine cursuri pentru instituţii publice fără a avea certificarea care atestă dobândirea competenţelor necesare pentru a deveni trainer. De asemenea, legea educaţiei la adulţi (129 / 2000) prevede şi faptul că de la 1 ianuarie 2010, nici un formator (trainer) nu va mai putea susţine nici un tip de curs (indiferent ca publicul ţintă este reprezentat de angajaţi ai companiilor sau ai instituţiilor publice) fără a fi certificat. Training-urile dezvoltă atât individul, cât şi organizaţia în ansamblul său. O organizaţie va creşte sănătos, dacă îşi va pregăti personalul încă de când acesta a fost angajat. Amânarea acestui moment, al instruirii, nu este de bun augur nici pentru individ, nici pentru organizaţie, pentru că noul angajat va deprinde o serie de obiceiuri. Marian Rujoiu, director al firmei “Extreme Training” subliniază următorul aspect: pentru ca o persoană să devină trainer de succes acesta trebuie sa aibă câteva calităţi esenţiale cum ar fi: „capacitatea de a simţi dinamica unui grup, de a comunica cu grupul, de a se adapta, de a mobiliza, de a frâna, de a înţelege, de a se face înţeles, capacitate de autocontrol, siguranţă de sine, capacitatea de a comunica.”. În vederea realizării studiului am încercat să îmbinăm informaţiile obţinute cu principiile teoretice în ideea formulării unui chestionar specific.

I. DEFINIREA TRĂSĂTURII ŞI FAŢETELE EI

Omul percepe şi îşi formează un model informaţional-cognitiv nu numai despre obiectele şi fenomenele lumii externe; el se percepe şi pe sine însuşi, se autoanalizează şi se autointerpretează în primul rând ca realitate fizică, ca înfăţişare exterioară, formându-şi o imagine mai mult sau mai puţin obiectivă şi completă despre Eul fizic, asociată cu judecăţile de valoare corespunzătoare (frumos-urât, agreabil-dezagreabil, puternic-slab) iar în al doilea rând, se percepe, se autoanalizează şi se autointerpretează ca realitate psihosocială, sub aspectul posibilităţilor, capacităţilor, aptitudinilor şi trăsăturilor caracteriale, formându-şi de asemenea, o imagine mai mult sau mai puţin fidelă şi obiectivă despre Eul său psihic, spiritual, despre statusul social, asociată şi aceasta cu judecăţi de valoare (capabil-incapabil, înzestrat-neînzestrat, tolerant-intolerant, bun-rău). Toate acestea îi conferă sau nu individului siguranţa de sine.

Siguranţa de sine ne apare ca un construct mental complex, care se elaborează treptat în cursul evoluţiei ontogenetice a individului, în paralel şi în strânsă interacţiune cu elaborarea conştiinţei lumii obiective, printr-un lung şir de procese şi operaţii de comparaţie, clasificare-ierarhizare, generalizare-integrare .

Preview document

Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 1
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 2
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 3
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 4
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 5
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 6
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 7
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 8
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 9
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 10
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 11
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 12
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 13
Siguranța de sine, aptitudine fundamentală a formatorului - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Siguranta de Sine, Aptitudine Fundamentala a Formatorului.doc

Te-ar putea interesa și

Succesul și Insuccesul Școlar

Gradul de adecvare/ inadecvare dintre performanțele obținute de elev și solicitările pe care le presupune mediul școlar se exprimă în termeni de...

Ai nevoie de altceva?