Analiza Pieței Ciocolatei în România

1.Produsul

Istoria ciocolatei incepe cu doua mii de ani in urma, cand cultura arborelui de cacao era practicata în America de Sud.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Noua. Aduse in Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atentie, deoarece nimeni nu stia la ce folosesc.

In 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit ca Montezuma, conducatorul aztecilor, obisnuia sa bea o bautura preparata din seminte de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obişnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceasta bautura regala, pe care acesta a gasit-o cam amara pentru gustul sau.

Spaniolii au adaugat trestie de zahar si i-au imbogatit aroma cu ajutorul vaniliei şi scorţisoarei. În plus, au descoperit ca bautura este mai gustoasa servita fierbinte.

Locuitorii Spaniei au inceput, treptat, sa aprecieze miraculosul preparat, servit cu precadere de aristrocatie. Ei nu au dezvaluit Europei secretul acestei bauturi timp de un secol. Calugarii spanioli au fost cei care au facut public modul de preparare a acestei bauturi ce a fost rapid apreciata la Curtea Regala din Franta si apoi din Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei in civilizatiile moderne se datoreaza aromei sale inimitabile, dar si unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Intr-adevar “cacohuaquatl” in limba incasa inseamna "cadoul gradinarului paradisului catre primii oameni", adica a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca moneda de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea bauturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii şi cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri in 12 ani, infloreşte in tot cursul anului, avand aproape 100.000 flori in buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

In secolul XIX s-au produs doua transformari importante in istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleza a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai tarziu, suedezul Daniel Peter s-a gandit sa adauge un ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o noua inventie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazuta decat cea a corpului uman. Asadar, ciocolata se topeste in gura si la figurat, dar si la propriu. Ciocolata neagra se topeste la 34 - 35 grade Celsius, in timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatura mai scazuta cu cateva grade. In prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cautat sortiment, ciocolata neagra fiind apreciata doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Exista aproximativ 20 de varietaţi ale arborelui de cacao, dar numai trei sunt folosite in fabricarea ciocolatei:

1. Forastero (termenul spaniol pentru ‘strain’ datorita provenientei africane) este tipul cel mai intalnit – 85% din cacao comercializata provine de la aceasta planta. Este un tip foarte productiv si rezistent la boli. Desi nu este de cea mai buna calitate, acest tip de cacao este folosit ca baza pentru a fi ulterior aromatizat cu tipuri superioare de cacao.

2. Crillo (termenul spaniol pentru ‘nativ’ datorita provenientei venezuelene) este cultivata intr-o proporţie mult mai mica. Este cea mai rara varietate de cacao datorita ciocolatei foarte fine produsa in special de cei mai renumţi ciocolatieri. Cea mai renumita cacao din aceasta categorie este Nacional din Ecuador. Are un gust puternic si cremos si o aroma dulce, delicata, aproape deloc amara.

3. Trinitero, cultivata aproape exclusiv in Antile, este un hibrid al celor doua tipuri de cacao, combinand avantajele celor doua. Reprezinta cam 10% din producţia mondiala. Are o mai buna rezistenţa la boli decat Crillo, fiind in acelasi timp la originea ciocolatelor foarte fine. Gustul este foarte aromat si putin acid.

Ciocolata este cel mai iubit desert, indiferent de varsta. Principalele tipuri de ciocolata sunt:

Ciocolata alba este ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu conţine alte ingrediente pe baza de cacao si de aceea are o culoare apropiata de alb. Anumite ţari nu permit folosirea denumirii de ciocolata pentru acest tip datorita conţinutului redus de substanta uscata de cacao. Are o aroma uşoara si placuta.

Ciocolata cu lapte contine intre 20 si 35% substanţa uscata de cacao (masa de cacao si unt de cacao) si peste 12% substanta uscata de lapte.

Ciocolata amaruie este o ciocolata dulce cu un conţinut ridicat de substanţa de cacao si fara sau maxim 10% conţinut de lapte.

Ciocolata extra amaruie conţine intre 55 si 85% substanţa uscata de cacao. Cu cat este mai ridicat conţinutul de cacao, cu atat cantitatea de zahar este mai mica, ceea ce îi confera un gust intens si foarte amarui. Este cea mai pura ciocolata şi de aceea este tot mai preferata de iubitorii de ciocolata.

În categoria ciocolatei intra tabletele, batoanele, napolitanele invelite in ciocolata, figurinele, produsele de sezon şi reprezinta unul dintre segmentele cele mai importante ale pieţei de bunuri de larg consum

2. Analiza ofertei

Piaţa ciocolatei din Romania este una dinamica si complexa, cu peste 10 marci promovate şi mai mult de 200 de sortimente diferite de produse din ciocolata.

Principalii jucatori care domina piata ciocolatei sint Kraft Foods Romania,

Kandia-Excelent, Supreme Chocolat, Nestlé si Master Foods.

“In calitatea noastra de lider de piata, avem responsabilitatea de a fi promotori ai inovatiei si calitaţii", a declarat directorul Kraft Foods Romania, Peter Mueller, la conferinţa de presa organizata de companie.

Kraft Foods este o companie americană din industria alimentară, care a fost cumpărată în 1988 pentru 12,9 miliarde $ de Philip Morris Company (astăzi Altria Group). Pe 30 martie 2007, compania a fost separată de Altria Group. Kraft Foods (NYSE: KFT) este una dintre cele mai mari companii de produse alimentare şi băuturi din lume, cu o cifră de afaceri în 2007 de peste 37 de miliarde de dolari. Firma comercializează un portofoliu larg de mărci simbol în peste 150 de ţări, inclusiv nouă mărci ale căror vânzări depăşesc 1 miliard de dolari: brânzeturile, semipreparatele şi dressing-urile Kraft; mezelurile Oscar Mayer; crema de brânză Philadelphia; cafeaua Maxwell House; prăjiturile şi biscuiţii Nabisco şi marca Oreo; cafeaua Jacobs, ciocolata Milka şi biscuiţii LU. Kraft este cotată la indicii bursieri Standard & Poor's 100 şi 500. Compania este, de asemenea, membră a Dow Jones Sustainability Index şi a Ethibel Sustainability Index.