Cuprins
- Cap.1 Prezentarea ipotezelor generale şi statistice ale cercetării
- Cap.2 Stabilirea obiectivelor cercetării
- Cap.3 Stabilirea metodei adecvate de eşantionare şi a mărimii eşantionului ( ca mărime reală, impusă de tema şi tipul cercetării)
- Cap.4 Prezentarea chestionarului: minim25 de întrebări, inclusiv întrebările de caracterizare ale subiecţilor.
- Cap.5.Metode principale de prelucrare şi analiză a datelor primare ( pe baza unei analize logice vor fi stabilite ipotetic date pentru 10 variabile importante ale cercetării şi pentru 4 variabile de caracterizare în condiţiile unui eşantion constituit din 384 persoane).
- Se va realiza :
- - statistica descriptivă a celor 10+4 variabile
- - estimarea unei medii şi a unui procent prin intervalul de încredere în cazul a 2 variabile importante
- - testarea ipotezelor statistice ale cercetării în cazul unei medii şi în cazul unui procent
- - realizarea şi analiza unui tabel de contingenţă;
- - un test χ2 ( hi pătrat)
Extras din proiect
Introducere
Turismul reprezintă prin conţinutul şi rolul său un fenomen caracteristic civilizaţiei actuale, una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce polarizează interesul unui număr tot mai mare de ţări.
Rolul turismului în economia naţională este deosebit de important, datorită complexităţii acestui fenomen, a anvergurii activităţilor necesitate de apariţia, menţinerea şi dezvoltarea lui.
Turismul pune în valoare şi exploatează economic acel tezaur unic format din bogăţiile create de natură şi climat, sau lăsate de istorie, folclor şi civilizaţie. Fără mişcarea turistică, bogăţiile naturale, culturale şi istorice ale ţării nu vor putea să facă niciodată obiectul unei activităţi economice capabile să creeze venituri.
Turismul românesc încearcă să-şi dezvolte, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, criterii de recunoaştere definitorii la nivel global, privind calitatea serviciilor oferite şi a obiectivelor naturale sau culturale de care dispune în prezent. Această încercare este determinată de faptul că România a încetat să mai fie o destinaţie atractivă din cauza concurenţei, a ofertelor limitate, infrastructurii şi serviciilor necorespunzătoare, potrivit strategiei de dezvoltare a turismului românesc publicată de Autoritatea Naţională pentru Turism(ANT).
Potrivit strategiei, oferta turistică românească se confruntă cu mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de România întâmpină o concurenţă acerbă pe pieţele vest-europene, în timp ce destinaţiile concurente oferă o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile de turişti. De asemenea, oferta românească este relative limitată, restrânsă la câteva staţiuni, iar în cadrul acestora la câteva hoteluri. Serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente precum Bulgaria, Turcia sau Cipru, în timp ce agrementul nu se ridică la nivelul ofertei altor ţări. La aceste probleme se adaugă infrastructura tehnico-rutieră necorespunzătoare, lipsa unor hoteluri de confort superior în marile oraşe şi staţiuni turistice de interes internaţional. Din punct de vedere al raportului calitate-preţ, România a încetat să mai fie o piaţă turistică atractivă.
Tema cercetării de marketing pe care am ales-o se numeşte „Atitudinile, opiniile şi comportamentele braşovenilor despre serviciile turistice din România”.
Principalele motive pentru care am ales această temă a fost să aflu de ce în ultimul timp tot mai mulţi români preferă să plece în concediu în străinătate decât să-l petreacă în ţară, dacă veniturile îi influenţează sau nu în alegerea destinaţiei de vacanţă, care sunt modalităţile de cazare dorite de turişti, cu ce se deplasează majoritatea, care este părerea lor în general despre turismul românesc şi dacă în momentul în care se hotărăsc să plece în vacanţă apelează sau nu la agentii de turism.
Prin acest studiu de piaţă doresc să aflu care este părerea braşovenilor despre serviciile turistice din România şi dacă este sau nu de acord cu strategia publicată de Autoritatea Naţională pentru Turism.
Cap.1 Prezentarea ipotezelelor generale şi statistice ale cercetării
1.1. Ipoteze generale
Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmează a fi cercetate. Odată fixate aceste ipoteze, putem transpune problema de marketing în obiective ale cercetării.
1) În opinia braşovenilor oferta turistică din România este scăzută, comparativ cu oferta ţarilor vecine
2) Braşovenii cred că raportul calitate-preţ al unităţilor turistice nu este justificat
3) Pentru braşoveni un foarte important criteriu în alegerea ofertei turistice îl reprezintă banii
4) Braşovenii consideră că zonele considerate obiective turistice nu sunt corect amenajate şi curăţate
5) Majoritatea braşovenilor sunt atraşi de pachetele de servicii turistice care includ şi posibilitatea practicării unui sport
6) Majoritatea braşovenilor apelează la agenti de turism în vedere achiziţionări unei oferte turistice
7) Majoritatea produselor turistice achiziţionate de braşoveni sunt în perioadă estivală
8) Braşovenii cred că România ar avea mai multe de oferit în domeniul turismului, deoarece România este una dintre cele mai frumoase ţări din UE
1.2. Ipoteze statistice
1) H0: “Cel puţin 50% din braşoveni achiziţionează produse turistice de la agenţii de turism”
H1: “Mai putin de 50% din braşoveni achiziţionează produse turistice de la agenţii de turism”
2) H0: “Nu există diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte gradul de mulţumire al produselor turistice “
H1: “Există diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte gradul de mulţumire al produselor turistice”
3) H0: “Nu există legătură între nivelurile de vârstă ale persoanelor şi tipul de turism practicat”
H1: “Există legătură între nivelurile de vârstă ale persoanelor şi tipul de turism practicat”
4) H0: “Veniturile nu influenţează decizia de cumpărare a produselor turistice”
H1: “Veniturile influenţează decizia de cumpărare a produselor turistice”
5) H0: “Cel mult 50% din braşoveni sunt dispuşi să cheltuiască pe un concediu în ţară mai mult de 1000 ron”
H1: “Peste 50% din braşoveni sunt dispuşi să cheltuiască pe un concediu în ţară mai mult de 1000 ron”
6) H0: “Cel mult 50% din braşoveni preferă să îşi petreacă vacanţele în România datorită condiţiilor oferite”
H1: “Peste 50% din braşoveni preferă sa îşi petreacă vacanţele în România datorită condiţiilor oferite”
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comportamentul si Opiniile Locuitorilor din Brasov in Privinta Turismului Romanesc.doc