Consumul de religie în funcție de variabilele demografice

“Consumul” de religie in functie de variabilele demografice Religia reprezinta credinta in sacru,supranatural,divin,moral,in practici,in obiceiuri,valori.Religia este forma prin care oamenii au incredere intr-o existenta divina,sacra,si permite omului sa isi raspunda sau sa isi puna anumite intrebari.Religiile moderne cu un mare numar de adepti sau credinciosi sunt:Biserica Otodoxa,Romano-catolica,ConfesiunileNeoprotestante,Biserica Adventista,Baptista,Penticostala,Confesiunile Reformei,Martorii lui Iehova,Prin fiecare religie omul incearca sa isi explice si sa isi raspunda la intrebarile Universului,astfel ca fiecare om crede in religia lui,se adapteaza traditiilor si le invata inca de mic,avand o baza religioasa pe care sa o dezvolte in timp,o credinta care sa il duca mai departe in viata.Desi idee si baza fiecarei religii de mai sus este aceiasi,de credinta intr-un lucru divin,ele au numeroase traditii si obiceiuri care le diferentiaza.Religiile au fost dobandite prin nastere,botez sau mai tarziu cand persoanele au ajuns la maturitate si au dorit sa schimbe religia.Consumul de religie in functie de variabilele demografice poate fii analizat prin planul secundar dar si primar in cazul nostru prin studii statistice efectuate de organizatii competente dar si prin chestionarele completate.In cazul studiilor ma voi baza pe recensamantul din 2002 si chiar il voi compara cu datele de la recensamantul 1992 astfel putand sa observam schimbarile de religie care au avut lor in 10 ani.Dupa acest recensamant se observa ca populatia este majoritar crestin-ortodoxa,87% din populatia totala.Din totalul de populatie,99% si-au declarat apartenenta la o religie,iar 0,1% sunt atei.In mediul rural populatia de religie crestin ortodoxa este de 87%,in crestere fata de 1992,in schimb in mediul urban ponderea a scazut la 86,3%.Intr-un numar de 31 de judete si Bucuresti ponderea de religie ortodoxa este de peste 80% iar in 20 de judete peste 95%.Doar in judetele Harghita si Covasna ortodocsii detin o pondere sub 50%.Populatia de religie romano-catolica detine o pondere de 4,7% din totalul populatiei in scadere fata de 1992.O tendinta de scadere se constata si pe medii si anume in mediul urban unde este in scadere fata de 1992.Populatia romano-catolica are o pondere de peste 9% intr-un numar de 9 judete unde se concentreaza ¾ din aceasta religie.Judeţele cu cea mai mare pondere a populaţiei de religie romano-catolică sunt: Harghita (65,3%), Covasna (36,1%), Satu Mare (18,1%), Bacău (17,0%), Neamţ (11,0%), Timiş (10,5%). Toate aceste procente sunt mai scazute fata de recensamantul din 1992. Persoanele de religie reformata au un procent de 3,2% si se concentreaza majoritar in mediul urban.Ponderi de peste 10% (în scădere faţă de 1992) se înregistrează în 7 judeţe, în care se concentrează 8/10 din totalul persoanelor de religie reformată. Aceste judeţe sunt: Covasna (33,4%), Mureş (26,9%), Sălaj (19,5%), Satu Mare (18,7%), Bihor (18,0%), Harghita (12,7%) şi Cluj (12,3%). Persoanele de religie penticostala a crescut fata de 1992 si se concentreaza in mediul rural in proportie de 60%. Peste 3/5 din persoanele care s-au declarat de religie penticostală se concentrează într-un număr de 10 judeţe din Vestul şi Nordul ţării: Suceava şi Bistriţa-Năsăud (cu câte 6,4%), Arad (6,3%), Bihor (5,7%), Timiş (4,2%), Hunedoara şi Sălaj (cu câte 3,5%), Maramureş (3,1%), Cluj şi Caraş-Severin (cu câte 2,9%).Numarul persoanelor de religie greco-catolica a scazut fata de recensamantul din 1992 majoritatea concentrandu-se in mediul urban: în 6 judeţe din Transilvania: Satu Mare (7,9%), Maramureş (5,6%), Cluj (4,3%), Alba (3,6%), Bihor şi Mureş (cu câte 2,3%). Într-un număr de 11 judeţe ponderea persoanelor de această religie este în creştere, deşi cu valori reduse în populaţia acestor judeţe. Cei de religie baptista au o pondere de 0,6% din totalul tarii,fiind in crestere si concentrata in 4 judete: Caraş-Severin (4,3%), Arad (4,0%), Bihor (3,7%), Timiş (1,5%).De religie adventista s-a declarat 0,4% din populatia tarii,fiind majoritari in mediul rural. Ponderi mai semnificative ale populaţiei aparţinând acestei religii, deşi reduse, sunt în judeţele: Teleorman (1,9%), Mureş (1,5%), Arad (1,0%), Dâmboviţa (0,8%), Prahova, Maramureş şi Suceava (cu câte 0,7%), ponderile respective fiind mai mari ca în 1992.Dupa ce analizam datele putem observa ca ponderea religiilor in total difera de la o regiune la alta,de la un mediu(urban,rural) la altul.Doar in nord est sunt valorile apropiate de cele totale ale tarii.În ceea ce priveşte ponderea persoanelor care s-au declarat de religie ortodoxă, cele mai mari valori (peste valoarea pe total ţară) s-au înregistrat în regiunile: Sud-Vest (98,6%), Sud (97,7%), Bucureşti (96,0%), Sud-Est (95,6%) şi Nord-Est (89,5%).

Ponderea ortodocşilor s-a înscris sub valoarea pe ţară în regiunile: Centru (63,6%), Nord-Vest (68,2%) şi Vest (79,9%).

Romano – catolicii sunt concentraţi în Centru (15,2%), urmând apoi regiunea de Vest (cu 8,3%). Peste valoarea pe ţară a ponderii romano-catolicilor se înregistrează şi în Nord-Vest (6,9%) şi Nord-Est (6,4%), în celelalte regiuni valorile situându-se sub 0,7%, cu excepţia regiunii statistice Bucureşti (1,4%). Regiunea cu ponderea cea mai ridicată de greco-catolici este Nord-Vest (4,2%), în timp ce valori sub 0,1% se găsesc în Sud-Est, Sud şi Sud-Vest.

Persoanele de religie reformată prezintă tendinţa de aglomerare în regiunile Nord-Vest (12,6%) şi Centru. Mai sunt prezenţi în proporţie de 2,0% în Vest şi de 0,1% în Bucureşti, în restul celorlalte regiuni fiind sub 0,1%.

Aceasta este religia cu cea mai neomogenă distribuţie pe regiuni statistice.Regiunile cu ponderi mai mari ale persoanelor de religie penticostală sunt Vestul (4,3%) şi Nord-Vestul ţării (3,9%).