Designul Magazinului

Aparitia designului spaţiilor comerciale în lume

Analizând designul în cadrul oraşului, se constată că oraşele cu un renume cât şi spaţiile urbane au fost gândite şi proiectate, nu ″s-au întâmplat″ pur şi simplu.

Complexitatea oraşelor medievale, ierarhia străzilor, panoramelor, a turnurilor şi monumentelor, întinderea vizuală a spaţiilor, realizate la scara pietonului-toate acestea n-au apărut din întâmplare.

Dar, pentru ca un spaţiu urban să aibă succes, el trebuie să includă un factor esenţial:activitatea umană. Comparându-le cu alte bulevarde ale lumii, bulevardele Parisului, create de prefectul Hanssmann, sunt un adevãrat succes, tocmai pentru că forma lor continuă, flancată de magazine cu acces facil, au inclus acel ingredient vital- activitatea umană. Deci forma succesului este: formă şi activitate.

Toate spaţiile urbane care spun ceva, exprimă un anumit spirit, o continuitate şi o coerenţă la care oamenii răspund emoţional, rezolvă probleme cel puţin la fel de importante precum cele funcţional urbane.

Primele încercări de a construi un mediu organizat pentru comerţ au avut loc în Anglia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, apoi în Franţa, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea au început să apară pieţele acoperite, de întinderi mari, precum GALLERIA VITTORIO EMANUELE II şi GALLERIA UMBERTO I la Napoli. Astăzi influenţa pieţelor închise asupra designului de magazine este evidentă.

Centrele comerciale reprezintă una din cele mai importante inovaţii postbelice în cadrul comerţului. Ele au apărut la început sub două forme: centrale şi periferice.

Primul centru comercial în centrul oraşului a apărut în 1950 în Roterdam, iar primul centru comercial ″închis″, în afara oraşului, a fost construit în 1956 în Southdeil în Mineapolis. Centrele comerciale se extind mai mult în SUA, dar centrul comercial poziţioantat în oraş rămâne o caracteristică europeană.

Influenţa centrului comercial asupra designului de magazine a fost şi rămâne puternică. Clientul contemporan pretinde un mediu interesant pentru cumpărăturile sale şi calitatea mediului, pe lângă aceea a produselor oferite, constituie polul principal de atracţie.

De altfel, ultimele tipuri de spaţii urbane realizate demonstrează că funcţiunea tinde şi aici către artă. Paleta posibilităţilor de a crea spaţii cu un design propriu urban este nelimitată, pornind de la bulevardul parizian, larg, unde pietonii convieţuiesc cu maşinile, continuând cu străzile exclusiv pietonale(Viena, Essen, Munchen), unde toate componentele unei străzi se concentreaza pentru a crea din parcursul pe jos un eveniment(aspectul magazinelor, participarea restaurantelor la viaţa străzii, amplasarea copacilor, a reclamelor,etc), cu străzile mărginaşe(Princess Street din Edinburg) sau cu galeriile şi pasajele italiene(Milano, Bologna).

Clădirile multifuncţionale sunt şi ele un răspuns modern la necesităţile comerciale ale locuitorilor unor mari oraşe, cât şi la dorinţa lor de frumos şi de a parcurge spaţiile ca pietoni, văzând detalii, descoperind spaţiile ascunse şi căutând stimuli vizuali.(www.ase.ro,2006)

2.Importanţa magazinului

Magazinul este un vânzător de prim ordin, fie că este organizat cu autoservire, fie în forma clasică, unde progresele înregistrate în prezentarea mărfurilor, la vederea clientului, ca şi aspectul agreabil şi modern al acestuia preiau unele atribute din munca vânzătorului.

Magazinul nu este un simplu ″vânzător″, ci şi un creator de valoare care se adaugă produselor vândute, pentru că el oferă consumatorului un serviciu în plus faţă de cel asigurat de producător prin produsul creat. Acest serviciu este asigurat de concentrarea, în acelaşi loc, a unor produse diferite care se adresează unor nevoi diferite. Frecventând un magazin, consumatorul economiseşte timp, efort, nefiind nevoie să se adreseze fiecărui producător pentru a-şi acoperi cerinţele de consum care pot fi destul de largi(hrană, îmbrăcăminte, igiena personală, dotare şi întreţinere a locuinţei, etc). Deci, magazinul produce servicii şi oferă consumatorului mijlocul de a le obţine prin actul de cumpărare. Este o caracteristică esenţială care defineşte locul magazinului în sistemul format de triada : producător- comerţ- consumator.(Ristea A.L, Tudose C., Ioan-Franc V., 1999)

În cadrul aparatului comercial magazinul reprezintă veriga principală în comercializarea mărfurilor, este locul unde se desfăşoară trecerea mărfurilor din sfera circulaţiei în sfera consumului şi unde se realizează legătura între consumatori şi produse. Magazinul constituie astfel punctul comun unde apar în faţa consumatorilor, prin intermediul mărfurilor, atât producătorul cât şi comerciantul. Prin caracterul său de expoziţie pemanentă cu mărfuri, magazinul este în acelasi timp o oglindă a propriilor realizări economice ale societăţii şi a gradului de dezvoltare şi diversificare a producţiei bunurilor de consum.

Sintetic magazinul este o unitate operativă a comerţului cu amănuntul care funcţioneaza intr-un spaţiu propriu, dotat şi amenajat special pentru primirea, păstrarea şi vânzarea mărfurilor.

Prin activitatea comercială ce o desfaşoară, magazinul îndeplineşte importantul său rol, acela de vânzare a bunurilor de consum, constituind în acest fel principala sursă de aprovizionare şi de satisfacere a cererii populaţiei. În acest scop, conducerea magazinului trebuie să asigure un fond de marfă corespunzătoare cererii- cantitativ şi calitativ- sã asigure etalarea şi prezentarea mărfurilor, să creeze ambianţa necesară desfăşurării procesului de vânzare.

Un rol care începe să se afirme din ce în ce mai mult în comerţul actual este dat de participarea magazinelor la viaţa localităţii şi la îmbogăţirea aspectului străzilor. Prin noile soluţii constructive cu vitrine largi care atrag privirea spre interior şi cu o organizare interioară gen expoziţie, magazinul îmbina interesul comercial de aprovizioanre cu cel de agrement şi se transformă în punct de atacţie pentru populaţie. La aceasta se mai adaugă şi faptul că noile construcţii(magazine) atât cele din clădiri independente, cât şi cele de la parterul blocurilor de locuinţe se integreaza armonios în compoziţia arhitecurală de ansamblu şi contribuie alături de celelalte dotări economice, administrative şi sociale la polarizarea locuitorilor şi vizitatorilor.(Mercioiu V., Lisandru N., Petre V., Pãunescu I., Kerbalek-Dima I.)

Un magazin trebuie să prezinte o imagine proprie care să-l individualizeze faţă de concurenţii săi. Imaginea magazinului poate fi definită ca percepţia consumatorilor asupra magazinului şi atributelor sale, puse în valoare de un pachet de caracteristici : amplasarea magazinului, mărimea şi structura asortimentului de mărfuri, ambianţa şi organizarea interioară, mijloace promoţioanle, amenajarea de ansamblu.

Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de către clienţi, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Întrebaţi cum apreciază personalitatea magazinului, consumatorii vor raspunde folosind termeni ca :cinstit, corect, demn de încredere, captivant, foarte interesant, etc., tot astfel descriind şi facilităţile fizice oferite :curăţenie, uşor de găsit, loc de parcare, etc.(www.e-referate.ro,2006)

3.Planificarea spaţiului unui magazin

Planificarea spaţiului unui magazin include:

• Designul exteriorului şi interiorului magazinului

• Amenajarea suprafeţei

• Prezentarea mărfurilor pe mobilierul comercial

Elementle componente ale acestor trei etape care definesc procesul de planificare a spaţiului unui magazin sunt:

1. Designul: ~Interior: -pereţi

-pardoseală

-plafon

-iluminat

~Exterior: -faţadă

-acces în magazin

-vitrină/vitrine

2.Amenajarea spaţiului: -amenajare de ansamblu

-repartizarea spaţiului magazinului între raioane şi activităţile de

susţinere

-determinarea productivităţii vânzărilor

-implantarea raioanelor

3.Prezentarea mărfurilor:-principiile de etalare

-etalarea în vitrine

-etalarea în magazin

-repartizarea spaţiului linear între produse