Evaluarea site-ului Primăriei Brașov

INTRODUCERE

Imperativul informatizării administraţiei publice, centrale şi locale, devine din ce în ce mai stringent sub presiunea cerinţelor Uniunii Europene şi a angajamentelor oficialilor români. Iniţiativele oficiale, menite să acopere standardele UE, se succed cu rapiditate, amplificând dificultatea orientării printre actele legislative emise. Iar rezultatele aşteptate întârzie să se materializeze la nivel naţional.

Teoretic, sute de miliarde de euro din banii publici ar putea fi economisiţi dacă s-ar trece la modernizarea administraţiilor statelor membre UE, conform planului de acţiune privind administraţia on-line, propus de Comisia Europeană la sfârşitul lunii aprilie 2006. La nivelul ţărilor membre ale UE, se estimează ca birocraţia costă circa 4% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 410 miliarde de euro. La nivel local, Cătălin Marinescu, preşedintele Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, estima că reducerea cu 1% a costurilor birocraţiei ar aduce României economii de peste un miliard de euro. Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a dispărut ca instituţie publică autonomă, atribuţiile sale fiind preluate de Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale şi Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.) Atunci când oficialii europeni vorbesc de reducerea birocraţiei fac referire îndeobşte la e-Administraţie şi e-Government (două concepte diferite, dar care se întrepătrund). Principale obiective ale UE în domeniul e-Administraţie, care trebuie atinse şi de România ca urmare a angajamentelor semnate, fac referire, în general, la: eficientizarea activităţii administraţiei publice, facilitarea accesului cetăţenilor la o gamă diversificată de servici electronice, o mai mare transparenţă a actului decizional în aparatul administrativ.

În general, cetăţenii sunt mulţumiţi de serviciile publice accesate. Principalele nemulţumiri privesc sala de aşteptare şi condiţiile de la acest nivel (aglomeraţie, lipsa locurilor de aşteptare, temperatura), timpul de aşteptare pentru soluţionarea unei probleme şi mai puţin calitatea serviciilor propriu-zise. În general, populaţia este mulţumită de prestaţia funcţionarilor publici, care sunt consideraţi în majoritate amabili, politicoşi şi cu intenţii pozitive. Programul de lucru cu publicul este de asemenea subiect de nemulţumire pentru o parte din populaţie, lipsind orele de lucru după-amiaza sau sâmbăta, care să permită accesarea serviciilor publice şi în afara orelor de lucru ale cetăţenilor.

Principala îmbunătăţire posibilă a serviciilor publice, semnalată de către cetăţeni, este organizarea birourilor unice unde problemele individului să fie rezolvate pe loc, fără transfer la alte birouri/instituţii, ceea ce un portal on-line dedicat ar putea rezolva eficient.

Externalizarea completă a administrării şi întreţinerii infrastructurii informatice este des întâlnită la firmele private şi începe să fie considerată ca o alternativă viabilă şi de către unele autorităţi ale administraţiei publice, câteva astfel de contracte fiind deja în derulare.

Acum trei ani, ziare locale publicau articole care titrau că foarte multe primării din judeţele pe care le acopereau nu aveau site-uri. De atunci, lucrurile s-au schimbat, primăriile şi-au construit o pagină web, însă mai există foarte multe lucruri de îndreptat din punct de vedere al conţinutului şi al accesibilităţii informaţiilor. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a publicat chiar şi un ghid privind realizarea paginilor web pentru autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale.

În 2007, „Ziarul de Iaşi” a realizat o anchetă în urma căreia a aflat că doar 28 din cele 94 de comune au o adresă prin care pot fi accesate paginile de internet ale primăriilor.

În Dâmboviţa, în 2007, doar 20 de primării din cele 89 din judeţ aveau un site web şi o adresă de e-mail.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a publicat în 2008 un ghid privind planificarea structurii şi conţinutului site-urilor, dedicat administraţiei publice locale şi centrale. Ministerul avertizează că imaginea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi cea a României, depinde şi de calitatea site-urilor web proiectate.