Mass-Media și Cercetarea Publicului Acestuia din România

Introducere

În ansamblul mediilor de comunicare în masă, televiziunea, împreună cu radioul, reprezintă unul din elementele centrale ale vieţii contemporane, miliarde de locuitori ai planetei, din cele mai avansate metropole ale sale, până în cele mai necunoscute şi îndepărtate aşezări rurale, devenind dependenţi de această instituţie.

Lucrarea de faţă îşi propune tocmai desluşirea impactului pe care televiziunea îl are în rândul populaţiei, pornind de la premisa că, deşi printre ultimele venite în ordine cronologică, a reuşit, în numai câteva decenii, să revoluţioneze comunicarea în masă.

In aceasta lucrare de cercetare doresc sa prezint genurile de televiziune, generaliste sau profilate (de nișă), apoi numărul acestora, la nivel național și local, precum și posturile monitorizate de institutul de măsurare a audienței. Mai departe, produsul de televiziune, în speță, grila de programe, precum și strategiile folosite la realizarea acestuia.

Publicul se identifică cu cvasitotalitatea populației unui spațiu geografic dat. El se diferențiază după grupa de vârstă din care face parte, mediul de locuit, sex, etnie, nivelul de educație, orizontul de cunoaștere, locul de muncă, profesia, nivelul de trai, preocupările, interesele, nevoile, obișnuințele și așa mai departe.

In continuare sunt enumerate şi descrise toate metodele de cercetare, începând de la cele mai vechi, aproape intrate în istoria practicii de acest gen, până la cele de ultimă generaţie, cum sunt sistemele electronice de măsurare, capabile să ofere, într-un timp foarte scurt, informaţii relevante despre consumul de televiziune al populaţiei, cu o precizie superioară tuturor metodelor folosite până acum.

Totodata si descrierea peisajul audiovizual din spaţiul românesc, în toată complexitatea lui. Mai întâi, se face o incursiune istorică până la momentele de început ale televiziunii în spațiul românesc, apoi în ordine, televiziunea de stat (1956-1990) și televiziunea publică (cea de după schimbarea de regim din anul 1989), precum și cele mai importante televiziuni comerciale generaliste sau profilate (de nișă).

Prin urmare, sunt acordate spaţii largi prezentării, mai întâi, a ariei de investigare, iar apoi, cercetării geodemografice, pe grupe de vârstă, după mediul de locuit, după sex, venituri sau educaţie prin aplicarea de chestionare.

Obiectivele cercetarii

Investigarea opiniei populatiei/ publicului despre mass-media, evaluarea audientei in functie de varsta, sex si venitul lunar , totodata si pentru a indentifica obiceiurile, preferintele publicului a mass-mediei.

Investigarea va fi prin intermediul unei anchete realizate pe un esantion reprezentativ pentru popultia cu varsta cuprinsa intre 14 si 65 de ani din mediul urban si rural.

Metoda de aplicare a chestionarelor va fi interviuri fata –in –fata realizate in gospodaria respondentului sau aplicate online. Perioada de realizare a interviurilor este 25 Martie- 15 Aprilie 2014 .

Esantionul este multistadial şi multistratificat, cu respectarea următoarei proceduri:

• statificarea se face pe 11 regiuni istorico-geografice şi 3 tipuri de localităţi urbane stabilite în funcţie de mărimea populaţiei;

• alegerea localităţilor se face în mod aleatoriu pentru fiecare strat;

• în cadrul localităţilor are loc selecţia aleatorie a punctelor de eşantionare (secţii

• de votare);

• alegerea gospodăriilor se face prin metoda random-route(itinerariulului);

• selecţia respondenţilor are loc prin metoda Kish.

• 177 de puncte de eşantionare în 71 localităţi urbane, din care 6 reprezintă sectoarele Bucureştiului;

• mărimea eşantionului - 1037 persoane;

Activitatea de teren cuprinde 124 de operatori de teren, 24 de coordonatori zonali şi 8 coordonatori regionali. Coordonatorii regionali le-au transmis coordonatorilor zonali toate detaliile privind modul de realizare în teren a studiului, acestea incluzând informaţii despre: eşantionare, condiţii de intervievare, materiale ajutătoare, chestionar.