Cuprins
- 1. Prezentarea produsului:
- 1.1. Date despre produs
- - scurt istoric
- - date despre consum
- 1.2. Date despre cerere
- 1.3. Date despre oferta
- 2. Procesul decisional de cumparare:
- 2.1. Constientizarea nevoii
- 2.2. Cautarea informatiilor
- 2.3. Evaluarea alternativelor
- 2.4. Efectuarea cumparaturii
- 2.5. Evaluarea post-cumparare
- 3. Influente asupra procesului decizionale de cumparare
- 3.1. Influente psihologice
- 3.2. Influente socio-culturale
- 3.3. Influente situationale
- 3.4. Influente ale mixurilor de marketing
- 4. Orientarea de marketing a firmei procter &Gamble Romania
- 5. Tendinte privind comportamentul consumatorului de detergent de vase.
Extras din proiect
Capitolul 1
PREZENTAREA PRODUSULUI
1.1. Date despre produs
Scurt istoric
In societatea primitiva, chiar si in zilele de azi, hainele erau curatate, prin cu pietre pe malul unei ape curgatoare. In dictionar, "detergent" este definit ca agent de curatare. In ultimii 20 de ani, insa, cuvantul descrie mai de graba detergent sintetic, decat obisnuitul sapun. Detergentii sintetici contin anumite componente numite substante tensio-activa.
Sapunul, prin definitie este o substanta tensio-activa. De fapt, el este cea mai veche substanta tensio-activa, si a fost folosita cam de 4500 de ani.
Un material care, prin compozitie este foarte asemanator cu sapunul a fost gasit intr-un vas de lut datand din 2800 ien, descoperit in timpul cercetarii facute asupra locului in care se afla Babilonul. Inscriptiile de pe vas spun ca grasimile au fost fierte cu cenusa, care este o metoda de obtinere a sapunului, dar nu precizeaza la ce era folosit aces material. Mai tarziu, s-a descoperit ca asemenea materiale erau folosite ca "gel" de par.
Numele de sapun, dupa o veche legenda romana, vine de la Muntele Sapo, unde erau sacrificarte animale. Ploaia a amestecat grasimile cu seu, si cu cenusa pe malul raului Tibet. Femeile au observat ca acest amestec le usura munca, si au inceput sa foloseasca acest sol lutos, imbibat cu amestecul de grasimi.
In timpul ascensiunii civilizatiei romane, baile publice au devenit din ce in ce mai populare. Prin secolul 2 en, medicul grec Galen a inceput recomandarea sapunului atat cu scop medicinal, cat si pentru curatire.
Se pare ca in secolul 15 se producea sapun in Venetia, apoi, in secolul 17 in Marsilia. In secolul 18 fabricarea sapunului sa raspandit in intreaga Europa si in America de Nord, in secolul 19, fabricarea sapunului a devenit o una din cele mai importante industrii.
In 1907, sapunul sa transformat in detergent cand o firma germana a inceput comercializarea detergentului "Persil". Pe langa sapunul de acid carboxilic, "Persil" continea perbotat de sodiu (NaBO3) silicat de sodiu si carbonat de sodiu. De aici perborat + silicat = "PERSIL"
Pana in 1940 sapunul era cel mai folosit detergent. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, lipsa grasimilor, ingredientul predominant din sapun, a dus la cercetarea detergentilor sintetici. Apoi, dupa razboi, aparitia masinilor de spalat automate a accentuat nevoia unor noi alternative la sapun.
De la folosirea detergentului pentru curatarea corpului si a hainlor, s-a tecut de asemenea si catre curatarea vaselor. De la vechea soda, sau nisip, la noile aparitii ale pietii moderne, care si-au variat forma de la cea solida, la cea lichida, sau pasta cu nenumarate arome si culori.
Date despre consum
"În ultimii ani, în România, s-a observat renuntarea la metodele traditionale de spalat vase, acest lucru fiind în favoarea comertului cu produse specializate. Chiar daca pretul ramâne cel mai important, consumatorii se orienteaza din ce în ce mai mult spre produse de calitate, preferând detergentii lichizi în detrimentul celor sub forma de pasta sau gel si, în general, detergentii lichizi cu arome de citrice", este de parere Veronica Catargiu, Asistent marketing la Interstar Chim.
Conform datelor companiei ACNilesen Romania, piata autohtona a detergentilor lichizi s-a ridicat, in perioada septembrie 2004 - august 2005, la 66 de milioane de litri, iar valoric s-a cifrat la circa zece milioane de euro. Principalii zece jucatori de pe segmentul detergentilor pentru vase (incluzand detergentii lichizi, pudra, tip crema si gel) aveau impreuna o cota de piata de 52,65%, ca volum de vanzari, respectiv de 50,94%, din punct de vedere valoric. Brandurile cel mai bine vandute sunt Fairy, Pur, Axion, Fulger, Avanti si Coral, conform aceleiasi surse.
Detergentii lichizi de spalat vase au un trend crescator, în detrimentul celor sub forma de pasta si pudra
Preview document
Conținut arhivă zip
- Orientarea de Marketing a Firmei Procter&Gamble Romania.doc