Piața Vinurilor

Vinul este cea mai veche bautura alcoolica pe care omul o prepara, având si în tara noastra o puternica traditie. Viticultura este, asadar, o activitate care dateaza în România din vremuri stravechi, strugurii si vinul constituindu-se timp de multe sute de ani drept una dintre cele mai mari bogatii naturale ale tarii. De-a lungul timpului, vinurile românesti au capatat si si-au pastrat o faima deosebita, datorita calitatii lor, fapt care a plasat tara noastra, alaturi de Franta, Spania, Italia, Germania sau Portugalia, printre cei mai mari producatori si exportatori de vin din Europa.

I. Aria pietei

Piata vinului necesita abordari specifice deoarece nu este reglemnetata prin politici guvernamentale bazate pe instrumente si mecanisme de interventie caracteristice celorlalte piete, dar a beneficiat de unele masuri generale de politica agricola, cum ar politicile financiare si de credit, taxe vamale si interventii privind stocurile de vin si distilarea etc.

În România vinul face parte din categoria produselor nationale, comercializându-se pe întreg teritoriul, atât în mediul urban, cât si în mediul rural, desi în cel din urma ponderea de autoconsum este de 85,5%.

Pe teritoriul tarii noastre se cultiva o suprafata viticola totala de 193.000 ha, din care 90.000 ha vii nobile, 89.000 ha vii hibride si 14.000 ha struguri de masa , sunt prezente sapte zone viticole: Podisul Transilvaniei, Moldova, Banat, Crisana si Maramures, Dobrogea, Terasele Dunarii, Muntenia si Oltenia. Strugurii se prelucreaza în peste 160 de centre si exista aproximativ 40 de podgorii.

Vinurile Moldovei

Viile ocupa, în Moldova, o întindere de peste 90.000 hectare, ceea ce înseamna a treia parte din suprafata viticola a tarii. Plantatiile de vii se însiruie pe toata lungimea provinciei, începând din Botosani, în nord, pâna în Vrancea, în sud si pe toata latimea ei, din zona deluroasa a Subcarpatilor rasariteni si pâna în apa Prutului. Urmarind harta viticola a Moldovei si coborând pe ea, din nord catre sud, întâlnim câteva celebre podgorii : Cotnari, Iasi, Husi, Colinele Tutovei, Dealul Bujorului, Nicoresti, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobesti s.a.m.d.

Vinurile Munteniei si Olteniei

Cele doua provincii din sudul Carpatilor Meridionali, Muntenia si Oltenia, detin împreuna o suprafata viticola de aproape 104.000 hectare. Viile sunt aici situate mai ales în zona colinara, pe ultimele ramificatii ale muntilor, spre câmpie, unde s-au constituit mari si importante podgorii, dar se întalnesc si pe nisipurile din sudul Olteniei, precum si în câteva areale din apropierea Dunarii. Strabatând Muntenia de la est spre vest, întâlnim în primul rând podgoria Dealurile Buzaului, cu centrele sale viticole de la Râmnicu-Sarat, Zarnesti si Cenatesti, apoi întinsa podgorie a Dealului Mare, cu renumitele sale vii situate în centrele: Merei, Pietroasa, Breaza-Buzau, Cricov, Tohani, Ceptura, Urlati, Valea Calugareasca si Boldesti. Mai departe, intram în podgoria Stefanesti-Arges, constituita din centrele viticole Stefanesti, Topoloveni si Valea Mare – Dâmbovita. Trecând apa Oltului, în Oltenia, exista vechea podgorie a Dragasanilor, cu viile sale din centrele Dragasani, Gusoeni, Cerna si lancu-Jianu. Mai jos, în judetele Dolj si Mehedinti, se afla podgoriile Dealurile Craiovei, Severinului si Plaiurile Drancei, precum si centrul viticol independent Segarcea. Trebuie amintite în aceasta însiruire viile situate pe nisipurile din apropierea Dunarii, din partea de sud a Olteniei si anume cele din podgoriile Sadova-Corabia, Calafat si din podgoria Dacilor, precum si cele câteva areale producatoare de vinuri de buna calitate, ocupând suprafete restrânse, în judetele Braila (Râmnicelu), Calarasi (Ulmu), Giurgiu (Greaca), Dâmbovita (Bucsani, Valea Voievozilor), Arges (Costesti). Aceata zona este avantajata de conditiile sale de clima, si anume de surplusul resurselor de lumina si caldura, mai mari fata de cele din nordul Moldovei si din Transilvania. Datorita acestui climat, aici se produc cele mai bune vinuri rosii românesti, dar si vinuri albe superioare, multe cu denumire de origine.