Prețul și formarea acestuia - studiu de caz

Introducere

Viaţa economică contemporanaă este o lume a preţurilor. Fie că este cumpărător, fie că este vânzător, agentul economic trebuie să-şi orienteze comportamentul pornind de la specificul procesului de formare a preţului. Pe piaţa care acţionează, activitatea sa este corelată cu dinamica preţurilor. Importanţa cunoaşterii mecanismelor pieţei, respectiv a relaţiilor dintre preţ şi celelalte variabile economice, este recunoscută atât la nivelul microeconomic, cât şi la nivelul macroeconomic. În acest sens, se reflectă, pe de o parte, preocuparea firmelor de a elabora strategii avantajoase de preţ, chiar în situaţia în care puterea lor de influenţare a preţului pieţei este limitată iar, pe de altă parte, elaborarea cadrului legislativ în domeniul preţului şi concurenţei. Aceasta face ca cercetarea preţurilor, departe de a fi considerată încheiată, să fie în centrul multor preocupări, studii şi dezbateri.

Abordarea preţului în contextul actual ridică un semn de întrebare asupra substanţei contemporane a preţurilor libere a cărei analiză presupune o permanentă raportare la realitatea economică. De asemenea, cercetarea atentă a condiţiilor ofertei şi cererii pe diferite tipuri de piaţă este în măsură să explice caracterul variabil al preţului şi multitudinea mecanismelor de formare a acestuia.

De altfel, numai pe baza aprofundării analizei formării preţului, acesta poate fi mai bine înţeles şi poate deveni un instrument valoros pentru orice agent economic, care, folosindu-l corespunzător, devine un participant eficient la viaţa economică. De aceea, lucrarea poate oferi un suport nu numai teoretic, dar şi practic tuturor celor preocupaţi de mecanismul preţurilor şi adoptarea unor strategii eficiente de piaţă.

Cap.1 Noţiunea de preţ

Preţul a ocupat şi ocupă un loc central în ansamblul teoriei şi practicii economice. Unii autori de tratate şi manuale au apreciat că preţul reprezintă noţiunea fundamentală a ştiinţei economice, respectiv a economiei politice. Încă de la începutul introducerii în limbajul economic, termenului i s-au atribuit cele mai variate sensuri. De pildă, înca din antichitate, Aristotel sublinia că “preţul exprimă echivalenţa a două bunuri diferite calitativ, adică valoarea lor de schimb”.

Preţul este un instrument al pieţei şi un indicator al realităţii. În virtutea funcţiei de corelare a cererii cu oferta el capătă un caracter complex, ce este amplificat în contextul actualului dinamism economico-social, atât de caracteristicile pieţei pe care se manifestă, cât şi de cadrul legislativ care reglementează formarea preţurilor, el însuşi prefectibil.

1.1 Modalităţi de abordare a substanţei şi mărimii preţului

Analiza naturii preţurilor reprezintă o formă frecventă de investigare ştiinţifică a preţurilor; aceasta constă în abordarea conţinutului preţului şi în explicarea mărimii sale. Astfel, în literatura economică se întâlnesc numeroase formulări şi interpretări ale preţului.

Într-o primă definiţie, preţul exprimă valoarea de schimb lucrurilor utile dată de cantitatea de muncă necesară pentru obţinerea lor, pe de o parte, şi de performanţele tehnice şi calitative, de importanţa şi raritatea lor, pe de altă parte.

Într-o a doua formulare, preţul este expresia valorii de schimb a mărfurilor obţinute prin transformarea valorii estimative medii pe care cumpărătorii o atribuie bunurilor dorite în funcţie de capacităţile lor de a satisface nevoile de consum, de utilitate şi raritatea lor, de dificultăţile de procurare de către consumator.

Într-o a treia abordare, preţul constituie rezultatul confruntării intereselor economice ale purtătorilor cererii şi ofertei, care depinde în special de utilitatea bunului ce urmează a fi achiziţonat de cumpărător, pe de o parte, şi de costul de productţie, respectiv consumul de factori necesari producerii bunului oferit, pe de altă parte. Aşa cum afirma Michel Didier în lucrarea „Economia. Regulile jocului”, „preţul de vânzare al fiecărui bun, rezultă, aşadar, dintr-un compromis între două riscuri contradictorii: pe de o parte, riscul de a-şi pierde clienţii dacă preţul creşte prea mult, pe de altă parte, cel de a-şi compromite profitul dacă preţul scade prea mult.”

Într-o a patra viziune, preţul este suma de bani care revine vânzătorului în schimbul cedării unui bun economic şi a cărui dimensiune măsurând „ceva”, exprimă o realitate la un moment dat, oscilând între anumite limite posibile pe seama informaţiilor de care dispun participanţii la schimb.