Publicitatea Online

INTRODUCERE

Am ales „Publicitatea on-line” ca temă pentru că această lucrare este un subiect de actualitate. Piaţa publicităţii pe internet în România este încă la început dar avansează cu paşi repezi şi încet, încep să se vadă rezultatele şi avantajele acestui nou mediu de comunicare. Odată cu creşterea gradului de penetrare a calculatoarelor şi a internetului în România, creşte şi numărul potenţialilor clienţi ce utilizează internetul ca mijloc de informare, iar ca urmare a acestor două tendinţe, creşte şi numărul firmelor care investesc în promovarea on-line. Consider că mediul on-line prezintă foarte multe avantaje în comparaţie cu cel offline, avantaje dintre care se evidenţiază interactivitatea, gradul ridicat de noutate, o foarte bună ţintire a segmentelor vizate şi costurile reduse.

Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol, „Publicitatea ” este un capitol teoretic şi defineşte publicitatea on-line şi principalele avantaje, dezavantaje ale acesteia. Al doilea capitol, „Internetul” defineşte internetul, evoluţia acestuia de-a lungul timpului . Capitolul trei este un studiu de caz pe strategia de promovare a Coca-Cola, un exemplu de aplicare al strategiei de comunicare atât în mediul on-line cât şi în cel clasic. În acest capitol am efectuat analiza comparativă a mediului on-line si a celui offline, iar pe baza acestor analize, am concluzionat că promovarea în mediul on-line este potrivită pentru brandul Coca-Cola, întrucât publicul ţintă al companiei este reprezentat de tineri, care sunt principalii utilizatori de internet. Deşi compania nu a acordat o importanţă crescută pomovării on-line, acest tip de promovare a contribuit foarte mult la imaginea şi notorietatea companiei, în concluzie, ar trebui acordată mai multă importanţă dezvoltării componentei on-line a strategiei de promovare.

Deasemenea aici putem spune că şi publicitatea este, fără îndoială, aproape la fel de veche ca şi comerţul. Dacă un produs este de vânzare, prima condiţie a supravieţuirii lui pe piaţă este ca acest lucru să fie cunoscut. Astăzi, în faţa unei concurenţe înverşunate a producătorilor, imaginea de firmă a ajuns să conteze mai mult decât produsul în sine.

În ultimii 150 de ani, agenţiile de publicitate au exploatat la maxim deziluziile şi simpatiile consumatorilor pentru a putea promova produsele clienţilor. În acest fel, agenţiile au fost acelea care au determinat clienţii să îşi modifice strategiile de marketing în funcţie de situaţiile sau stadiul în care se aflau consumatorii, evoluând astfel de la intermedierea spaţiilor media la controlarea viitorului celor mai mari corporaţii internaţionale.

De-a lungul ultimilor ani, o nouă tehnologie din sfera comunicaţiei se extinde: reţelele interactive, care fac posibil ca individul să obţină şi să furnizeze informaţii în cantităţi mari către unul sau mai mulţi destinatari. Datorită faptului că informaţia procesată prin aceste reţele este digitală, aceasta poate fi duplicată, manipulată şi distribuită cu o uşurinţă fără precedent.

Cea mai exstinsă reţea interactivă şi în acelaşi timp cea cu rata de creştere cea mai ridicată este Internetul, „reţeaua reţelelor”. Până în urmă cu câţiva ani, utilizarea internetului era limitată doar la oamenii de ştiinţă şi fanaticii tehnologiei, dar astăzi câştigă din ce în ce mai multă popularitate, cu o rată de neegalat de cea iniţială a celorlalte mijloace media. Creşterea Internetului se datorează uşurinţei de folosire din ce în ce mai ridicate, costurilor scăzute de acces, apariţiei computerelor din ce în ce mai ieftine şi mai rapide şi probabil celui mai important factor, varietăţii tot mai mari de divertisment şi informaţii. Pe măsură ce societatea continuă procesul de tranziţie de la societatea industrială la cea informaţională, internetul devine şi un important canal de distribuţie. Înainte ca legăturile guvernului cu internetul să devină din ce în ce mai puţin accentuate, Internetul era folosit de universităţi şi informaticieni.

Cea mai răspândită aplicaţie era e-mailul, deşi prevelau de asemenea grupurile informative şi camerele de chat. Exceptând rarele licitaţii din camerele chat, internetul era folosit mai ales pentru comunicare liberă. Serviciile existente pe internet includeau: e-mail, comunităţi, chat, portal/căutare, genealogie, ştiri, jocuri, informaţii tehnologice şi directoare. Deşi acestea erau diferite de ceea ce sunt astăzi, utilizatorii foloseau Internetul în aceste scopuri înainte ca activitatea comercială să prevaleze şi chiar înainte ca browserul să devină standard. Browserul a fost inventat alături de limbajul Html de către Tim Berners-Lee în 1989, dar nu a fost folosit la scară largă până când informaticienii de la Universitatea din Illinois au făcut disponibil publicului browserul Mosaic, în anul 1993. Interfaţa intuitivă a browserului Mosaic (devenit mai târziu Netscape), alături de recenta privatizare a Internetului, au dus la dezvoltarea primelor site-uri web comerciale. Aproape toate aceste website-uri timpurii nu percepeau taxe utilizatorilor pentru produsele şi serviciile pe care le ofereau. Serviciile de publicitate pe Internet s-au dezvoltat rapid şi timpuriu. Datorită numărului tot mai mare de utilizatori ce îşi petrec timpul pe Internet, firmele care de obicei cheltuiesc miliarde de euro în convingerea clienţilor potenţiali se arată din ce în ce mai interesate de noul mediu.

Partea cea mai expansivă a internetului, web-ul (world wide web) este folosită din ce în ce mai mult în scopuri comerciale de companiile atrase de costurile scăzute de răspândire a informaţiilor, posibilităţile de a se adresa unei audienţe globale şi oportunităţile de utilizare a interactivităţii noului mediu pentru crearea unui dialog cu publicul.

CAPITOLUL I – PUBLICITATEA

1.1 . Definirea conceptului

Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor şi ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorinţelor clienţilor potenţiali, şi formarea asociaţiilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosinţa metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai puţin subtile.