Cuprins
- Procesul tehnologic de prelucrare mecanică 4
- Condiţii funcţionale, materiale, semifabricate 4
- Stabilirea succesiunii operaţiilor şi fixarea bazelor de aşezare 4
- Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafaţa Φ=8 6
- Calculul regimului de aşchiere pentru operaţiile de strunjire şi rectificare 8
- Normarea tehnică 10
- Tehnologia de recondiţionare 13
- Bibliografie 14
Extras din proiect
Procesul tehnologic de prelucrare mecanică
Condiţii funcţionale, materiale şi semifabricate
Condiţii funcţionale
Forma geometrică a pieselor trebuie să fie realizată foarte precis cu abateri de valoarea micrometrilor, împerecherea realizându-se la jocuri începând cu 0,001 mm. Din această cauză rugozitatea suprafeţelor trebuie să fie foarte mică fiind necesare finisări speciale.
Materiale
Pentru a asigura precizia dimensională se utilizează oţeluri speciale de tipul oţelurilor pentru rulmenţi.
Semifabricatele
Acestea se livrează sub formă de bare trase cu o compoziţie chimică garantată.
Stabilirea succesiunii operaţiilor şi fixarea bazelor de aşezare
Condiţiile tehnice deosebite determină prelucrarea pistonaşului pe maşini speciale, în fluxuri tehnologice specifice seriilor mari.
Operaţiile de prelucrare mecanică sunt grupate în două etape: operaţii care se execută înaintea tratamentului termic şi operaţii care se execută după tratamentul termic.
Procesul tehnologic de prelucrare începe cu strunjirea suprafeţelor exterioare 1 şi 2 (fig.1.2), operaţii ce se execută pe strunguri automate. Urmează prelucrarea braţului de comandă 3 (frezare, ajustare) şi frezarea rampei de comandă a debitului de combustibil 5. Cele două frezări trebuie să fie în absolută concordanţă de poziţie.
După acest grup de operaţii se trece la tratamentul termic de călire şi la tratamentul la rece, la temperaturi sub 0C, urmat de o periere sau electrodebavurare, pentru a pregăti suprafeţele în vederea prelucrărilor ulterioare.
După tratamentul termic se execută rectificarea de semifinisare, a suprafeţelor cilindrice exterioare 1 şi 7 la o calitate cu , rectificarea feţei frontale 5, rectificarea braţului de comandă 3 şi rectificarea suprafeţei 6 a găurii centrale. Urmează demagnetizarea şi împerecherea pistonaşului cu bucşa. Pentru aceasta pistonaşele se sortează la diametrul exterior din 0,005 în 0,005 mm şi apoi se rectifică la o calitate a suprafeţei cu
În fabricaţia modernă această operaţie este combinată cu împerecherea pistonaşului cu bucşa. În acest scop se utilizează maşini speciale de rectificat cu control electronic. Acestea au un dispozitiv de palpare, care introdus în alezajul bucşei elementului pompei de injecţie, indică optic cota la care trebuie rectificat pistonaşul care se va împerechea cu bucşa respectivă. Se asigură un joc de 0,002 0,0035 mm. Discul de rectificat este din carbură de siliciu cu granulaţie fină.
În final, dupa împerechere se face o periere cu perie de nylon, se spală în percloretilenă, se marchează şi se efectuează controlul jocului pe aparate pneumatice la o presiune de 2 MPa.
Bibliografie
Picoş C., ş.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere, Vol. 1, Editura Universitas Chişinău, 1992
Picoş C., ş.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere, Vol. 2, Editura Universitas Chişinău, 1992
Picoş C. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere,
Marincaş D., Abăitancei D. – Fabricarea şi repararea autovehiculelor rutiere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fabricarea si Repararea Autovehiculelor.docx