Optimizarea Tehnologiei de Fabricare a Bielelor

Cap.1

Evoluţia tehnologiei de fabricare a produselor mecanice în etapa actuală

Competivitatea economico-industrială a viitorului impune obţinerea de produse noi, cu parametrii ridicaţi, la care caracteristicile complexe geometrico-funcţionale se combină cu exploatarea complexă a proprietăţilor materialului. Acest scop se atinge utilizând materiale noi şi tehnologii noi, adaptate materialului nou.

Tehnologia şi metodele de prelucrare în industrie sunt într-o schimbare dinamică continuă în funcţie de creşterea varietăţii mijloacelor şi metodelor de dezvoltare, a tehnicii în general. Astfel, de la semifabricat, până la obţinerea produsului finit, posibilităţile tehnice de realizare sunt extrem de variate şi depind de o serie de factori ca:

-utilizarea în industrie a diferitelor semifabricate şi materiale;

-introducerea dinamică şi continuă a diferitelor metode tehnologice noi;

-utilizarea şi introducerea maşinilor şi utilajelor cu comandă după program;

-utilizarea informaticii pentru optimizarea regimurilor de aşchiere, determinarea şi conducerea proceselor tehnologice cu ajutorul acestora;

-realizarea de forme de organizare cât mai eficiente a proceselor de fabricaţie, în funcţie de volumul producţiei, etc.

Este o necesitate absolută să se facă analize comparative complexe pentru alegerea unui proces de fabricaţie, proces tehnologic, flux tehnologic sau a unor operaţii sau faze din procesul tehnologic.

Tehnicile moderne de calcul au permis să se facă, într-un timp scurt, diferite determinări ale variantei tehnologice comparative, a celei mai economice, pentru unele procese tehnologice raţionale, pentru alegerea metodelor şi mijloacelor de producţie, cu o eficienţă tehnico- economică dintre cele mai ridicate. Pe baza acestor analize se poate alege o variantă tehnologică optimă, care să conducă la obţinerea unor produse de calitate la un preţ de cost de fabricaţie minim.

O analiză tehnico-economică cât mai obiectivă şi corectă a variantelor tehnologice are la bază următorii indici:

-proprietăţile şi calităţile mijloacelor utilizate (productivitatea utilajului, regimul de lucru admis, rigiditatea, durabilitatea, fiabilitatea, etc.);

-proprietăţile şi calităţile constructive (diferenţa de dimensiuni ale unor mijloace, gradul de normalizare, greutatea construcţiei, structura materialelor, tehnologia pieselor etc.);

-datele tehnologice ale metodelor şi mijloacelor de realizare ale pieselor (calitatea pieselor prelucrate, regimul de prelucrare etc.);

-mijloacele folosite ( utilaje, materiale etc.)

Aceşti indici de exploatare, construcţie şi tehnolgie, au avantajul că pot caracteriza schimbarea eficienţei tehnice şi tehnologice în diferite întreprinderi în orice etapă de desfăşurare a procesului tehnologic.

Alegerea unor metode şi mijloace de prelucrare depinde de volumul de producţie, termenul de livrare, structura întreprinderii, secţiei sau atelierului unde trebuie realizat produsul. Astfel, intervin o serie de factori legaţi de organizarea producţiei sau procesului tehnologic ca: volumul producţiei, mărimea lotului, coeficientul de ritmicitate, durata ciclului de fabricaţie, tipodimensiunile pieselor, gradul de specializare a întreprinderii, gradele de cooperare etc.

În această direcţie se pune din ce în ce mai pregnant problema determinării justificate a adaosului de prelucrare, a regimurilor de aşchiere şi a normelor tehnice de timp. Toate aceste probleme au implicaţii majore, de ordin cantitativ şi calitativ, în obţinerea unor economii însemnate de metal, energie şi manoperă ce conduc la micşorarea costurilor de fabricaţie.

Cheltuielile efectuate cu prelucrarea mecanică reprezintă una dintre cele mai importante părţi, pentru analiza comparativă a diferitelor variante în producţie şi evidenţierea variantei optime.

Utilizarea tot mai frecventă a calculatoarelor, în programarea unor tehnologii, a regimurilor de lucru, a normării tehnice, a consumurilor specifice de materiale, organizarea fabricaţiei este un ajutor direct in stabilirea unor procese tehnologice optime pentru secţii, ateliere.

Tehnicile moderne de calcul au permis să se facă, într-un timp scurt diferite determinări ale variantei tehnologice comparative, a celei mai economice, pentru unele procese tehnologice raţionale, pentu alegerea metodelor şi mijloacelor de producţie.

Este o necesitate absolută să se facă analize comparative complexe pentru alegerea unui proces de fabricaţie, proces tehnologic, flux tehnologic.

Pe baza acestor analize se poate alege o variantă tehnologică optimă, să conducă la obţinerea unor produse de calitate la un preţ de cost de fabricaţie minim.