Planificarea producției pentru realizarea familiei de produse cablaj portieră spate în cadrul firmei SC Lear Corporation România SRL

I. Concepte teoretice privind previziunea cererilor

de produse si planificarea producţiei

I.1. Previziunea cererilor de produse in cadrul unei întreprinderi

In comunităţile de afaceri, economice şi politice, previziunea are diferite sensuri. Previziune- utilizarea datelor trecute pentru a determina evenimentele viitoare; calcul obiectiv. Previziunea este estimarea unui eveniment viitor realizată prin combinarea şi extrapolarea sistematică, într-un mod prestabilit, a unor date despre trecut.

Predictie - estimări subiective al viitorului. Predictia este estimarea unui eveniment viitor realizată prin consideraţii subiective, altele decât datele trecute; această consideraţie subiectivă nu trebuie să aibă loc într-un mod predeterminat.

Principial, o previziune (prognoză) se realizează prin aplicarea unor metode raţionale care urmăresc determinarea evenimentelor viitoare, plecând de la interpretarea datelor anterioare din domeniul supus prognozei.

Prognozele sunt utilizate în majoritatea proceselor decizionale din cadrul diferitelor funcţiuni ale întreprinderii, chiar dacă managerii nu o fac totdeauna într-un mod explicit.

Dintre situaţiile în care previziunile sunt necesare pentru luarea deciziei, enumerăm :

- decizia de localizare şi amenajare spaţială a sistemului de producţie ;

- decizia de adoptare a unei noi tehnologii ;

- decizia de modificare a capacităţii de producţie ;

- managementul stocurilor ;

- planificarea producţiei.

Prognozele se efectuează cel mai frecvent asupra cererii, dar ele pot fi axate şi asupra evoluţiei preţurilor şi costurilor, disponibilităţii şi productivităţii forţei de muncă, duratei de implementare a unei tehnologii noi etc.

În ceea ce priveşte managementul producţiei, rolul prognozei cererii este acela de a defini ceea ce trebuie să se producă şi cât să se producă de întreprindere pe anumite orizonturi de timp, specifice planului ce dorim să-l elaborăm.

Locul prognozei cererii în cadrul managementului producţiei este în cadrul planificării sistemului de producţie şi se aplică la nivelurile strategic şi tactic de management, înaintea elaborării diferitelor categorii de planuri. Rezultatele prognozei cererii reprezintă unele dintre datele de intrare cele mai importante în gestiunea producţiei (fig.1)

Pentru ca gestiunea producţiei să fie performantă, şi astfel şi managementul producţiei, este necesar ca previziunea cererii să fie cât mai precisă. Pentru obţinerea unei bune previziuni a cererii se impune respectarea unor principii de aplicare, dintre care cele mai importante sunt :

- rezultatele prognozei nu trebuie considerate ca valori care se vor realiza cu exactitate, ci ca valori care, cu o anumită probabilitate, se situează într-un interval din jurul valorii prognozate.

- prognoza trebuie făcută asupra cererilor independente, adică asupra produselor finale şi pieselor (subansamblurilor) care sunt vândute consumatorilor.

- prognoza trebuie făcută mai degrabă asupra familiei de produse decât asupra unui produs, rezultând un grad mai bun de precizie a prognozei.

- prognoza să fie efectuată cât mai aproape de data studiului, pentru a se obţine rezultate cât mai precise.

Principalii factorii care influenţează gradul de precizie al unei prognozei sunt :

- orizontul de prognoză ;

Reprezintă intervalul de timp pentru care se determină evoluţia viitoare a cererii. El se stabileşte în funcţie de orizontul de timp pentru planificarea producţiei, trebuind să fie mai mare decât cel de planificare cu 1 - 6 luni, în funcţie de durata medie a ciclului de producţie, pentru a asigura o marjă de siguranţă în eventualitatea unor situaţii neprevăzute.

- datele disponibile ;

Trebuie să fie fiabile şi în cantitate suficientă. Aceste date constituie „istoricul” cererilor produsului (familiei de produse), istoric format dintr-un ansamblu de valori ordonate în timp.

Numărul valorilor din care este format un istoric trebuie stabilit astfel încât să se realizeze un nivel ridicat de semnificaţie statistică, dar fără a mări prea mult numărul valorilor (populaţia eşantionului). Se consideră că 60 de valori din trecut reprezintă o bază foarte bună de plecare în prognoza care urmează să se facă.

Acest număr poate fi diminuat în funcţie de anumite circumstanţe : produse relativ noi, pierderea datelor mai vechi, prezenţa unor factori perturbatori.

- metoda aplicată.

Influenţează gradul de precizie al prognozei datorită modului de interpretare a fenomenelor din trecutul produsului. Principalele grupe de metode şi caracteristicile unora dintre acestea sunt prezentate succint în tabelul 1.