Cuprins
- 1.STABILIREA DIMENSIUNILOR FUNDAMENTALE ALE MOTORULUI 6
- 1.1Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului 6
- 1.2 Alegerea fazelor de distributie si a dimensiunilor supapelor 14
- 2.CALCULUL PROCESULUI DE ADMISIE NATURALĂ 17
- 2.1.Alegerea (destinderea) parametrilor de calcul 17
- 2.2 Determinarea mărimilor caracteristice ale admisiei 20
- 3.CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE 23
- 3.1Alegerea parametrilor de calcul şi a tipului camerei de ardere 24
- 3.2Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de comprimare 25
- 3.3Calculul politropei de comprimare prin puncte 27
- 3.4Calculul duratei procesului de comprimare 27
- 4.CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE 29
- 4.1Adoptarea combustibilului utilizat şi a parametrilor de calcul 30
- 4.2Calcul oxigenului şi a aerului minim necesar arderii complete 32
- 4.3Calcul marimilor şi indicilor caracteristici ai procesului de ardere 37
- 5.CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE 39
- 5.1Alegerea parametrilor de calcul 39
- 5.2Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de destindere 40
- 5.3Calculul politropei de destindere prin puncte 40
- 5.4Calculul duratei procesului de destindere 41
- 6.CALCULUL UNOR INDICI AI MOTORULUI 43
- 6.1Trasarea diagramei indicate 43
- 6.2Calculul indicilor indicaţi şi efectivi 44
- 6.3Calculul indicilor de perfecţiune ai motorului 44
- 6.4Prezentarea câtorva solutii similare cu motorul de proiectat(minim 10 solutii similare şi compararea lor cu motorul proiectat) 45
- 7.CARACTERISTICA EXTERIOARĂ A MOTORULUI 46
- 7.1Alegerea (determinarea) parametrilor de calcul 46
- 7.2Calculul prin puncte a curbelor caracteristice 48
- 8.CINEMATICA MECANISMULUI MOTOR: 49
- 8.1. Cinematica pistonului 49
- 8.2. Cinematica bielei 51
- 9.DINAMICA MECANISMULUI MOTOR: 54
- 9.1. Generalitati :Clasificari ale fortelor din mecanismul motor 54
- 9.2. forta de presiune a gazelor 55
- 9.3Fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de translatie 57
- 9.4.Fortele rezultante din mecanismul motor 58
- 9.5. Fortele care actioneaza asupra fusului maneton ; Diagrama polara a fusului maneton 63
- 9.6. Diagrama de uzura a fusului maneton 64
- 9.7. Momentul motor al motorului policilindric 66
- 9.7.1. Alegerea configuratiei arborelui cotit 67
- 9.7.2. Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile si alegerea uneia din
- aceasta 68
- 9.7.3. Stabilirea ordinei de lucru a cilindrilor 69
- 9.7.4. Calculul momentului motor sumar si a puterii indicate 70
- 10. CONSTRUCTIA SI CALCULUL VOLANTULUI 71
- 10.1. Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale volantului 71
- 10.2. Stabilirea masei si momentului de inertie al volantului 72.
- 10.3 Detterminarea gradului de neuniformitate a momentului motor , cu si fara Volant 73
Extras din proiect
Tema de proiect:
Sa se proiecteze un motor cu ardere interna avand urmatoarele caracteristici constructive si functionale:
Tipul motorului M.A.C.
Dispunerea cilindrilor L
i 4
φ
29
17,7
D 76,4
S 95,8
2780
3810
Sistem racier Lichid
Nr arbori cu came 1
1.Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului
1.1Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului
Motorul cu ardere internă transformă energia chimică produsă prin arderea unui combustibil în lucru mecanic obţinut la arborele sau motor.
În interiorul m.a.i. se produce atât procesul de ardere(transformarea energie chimice în căldură) cât şi procesul de transformare a căldurii în lucru mecanic.
Motoarele cu combustie internă cu piston folosite la automobile se clasifică după următoarele criterii:
• După natura combustibilului
• motoare la care se întrebuinţează drept combustibil benzina, şi au carburator sau pompă de injecţie.
• motoare la care se întrebuinţează drept combustibil motorina şi au pompă de injecţie (motoare diesel).
• motoare cu gaz la care se întrebuinţează drept combustibil un combustibil gazos sau un amestec de combustibil.
• După felul de realizare a ciclului motor în :
• motoare în patru timpi.
• motoare în doi timpi.
• După felul producerii amestecului carburant în :
• motoare cu formare exterioară a amestecului carburant (motoare cu carburator sau injecţie).
• motoare cu formare interioară a amestecului carburant (motoare diesel).
• După felul aprinderii amestecului carburant
• motoare cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS). După admisia şi comprimarea amestecului carburant în cilindrii motorului, la PMI (punctul mort inferior) al pistonului, are loc aprinderea. Aceasta se realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de timp foarte scurt, în care preşiunea şi temperatura gazelor din cilindru cresc brusc până la preşiunea de 30-40 daN / cm3 şi temperatura de 1.800 – 2.000oC. Datorită preşiunii gazelor din cilindru, care acţionează asupra pistonului, acesta se deplasează spre PMS (punctul mort superior), şi roteşte prin intermediul şistemului biela-manivela, arborele motor. Această cursă a pistonului, se mai numeşte şi cursă activă sau cursă motoare.
- PMI – (punctul mort inferior) este poziţia extremă a pistonului corespunzătoare distanţei maxime faţă de axa arborelui cotit.
- PMS – (punctul mort superior) este poziţia extremă a pistonului corespunzătoare distanţei minime faţă de axa arborelui cotit.
• motoare cu aprindere prin compresie (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârşitul compresiei, combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat în chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate se aprind şi ard, iar presiunea din cilindru creşte brusc. Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra pistonului, făcând posibilă deplasarea acestuia spre PME, efectuând cursa activă. Pe toată durata acestei curse, supapele rămân închise.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect Motoare de Autovehicule.doc