Proiectare autoutilitară - dinamica autovehiculelor

Cap.1: Alegerea si analiza unor modele similare de autoturisme şi tendinţe de dezvoltare

1.1 Soluţii similare

Pentru realizarea proiectului este necesar să se studieze principalele caracteristici constructive ale unor modele similare. Alegerea modelelor similare este necesară deoarece nu există o documentaţie completă cu privire la particularităţile constructive şi caracteristicile autovehiculului de proiectat. Cu ajutorul acestor modele similare se pot observa elementele comune ale acestor autovehicule şi tendinţa lor spre anumiţi parametri, astfel putând fi ales mult mai corect şi mai uşor “modelul de referinţa”.

Prin analiza principalelor caracteristici ale modelelor similare se obţin informaţii, care ne oferă o imagine de ansamblu pentru autovehiculul de proiectat, nişte limite în care acesta trebuie să se încadreze. În momentul alegerii modelelor similare s-a ţinut seama în principal de tipul autovehiculului ( autoutilitară ), de caroserie ( furgon ), de numărul de locuri, de viteza maximă în palier ( 160 km/h ), masa utilă maximă constructivă ( 900 kg ).

Urmărind aceste criterii am extras de pe site-urile de specialitate urmatoarele modele similare: Ford Transit Connect, Renault Kangoo, Mercedes Vito, Citroen Jumpy, Citroen Berlingo, Fiat Scudo Furgone, Fiat Doblo Cargo, Opel Combo, Opel Vivaro, Peugeot Partner, Peugeot Expert, Volkswagen Caddy, Volkswagen Transporter şi Toyota Hiace.

În tabelul 1.1 se prezintă, pentru segmentul autoutilitarelor cu performanţe apropiate celui din tema de proiectare principalii parametri constructivi şi ai performanţelor celor 14 modele. Analizând cu atenţie toate aceste informaţii şi având în vedere tendinţele de dezvoltare caracteristice categoriei de autoutilitare cercetate se pot stabili, pentru început, prin comparare unele date iniţiale necesare pentru calculu de predimensionare, cum ar fi: organizarea generală, amenajarea interioară, dimensiunile geometrice, greutatea autoutilitarei şi repartizarea sa pe punţi, alegerea pneurilor şi determinarea razei de rulare etc.

În privinţa dimesniunilor geometrice, în figurile 1.1...1.5 se prezintă analize comparative, pentru fiecare dimensiune, denumite criterii de analiză. Pentru criteriu s-a determinat o valoare medie care cu mici modificări va fi folosită pentru reprezentarea automobilului ce urmează a fi proiectat.

Marimea ampatamentului (fig 1.1) este orientată spre valoarea aleasă ca medie cu mici abateri de la aceasta pentru fiecare model in parte (valoare medie:2900mm). Lungimea (fig 1.2) se reprezintă de asemenea ca o dimensiune compactă datorată asemănării soluţiilor de organizare (valoarea medie:4608mm). În ceea ce priveşte lăţimea (fig1.3) autovehiculelor prezentate în soluţiile similare se constată că este orientată către valoarea medie (1867mm). Înălţimea (fig 1.4) acestor autovehicule este apropiată de valoarea medie (1914mm). Ecartament (fig 1.5) (valoare medie: Ec fata med=1532mm; Ec spate med=1540mm).

În continuare, pe baza datelor din tabelul 1.1, în figurile 1.6 .. 1.10 s-a extins studiul de analiză comparativă pentru o serie de criterii definite cu ajutorul performanţelor energetice ale motoarelor, dinamicie de viteză maximă şi de consumul de combustibil.

În figura 1.6 este prezentat ca mărime de interes raportul Pmax/Ma dintre puterea maximă dezvoltată de motorul autovehiculului, Pmax şi masa prorpie a autovehicului,Ma. Acest parametru are semnificaţia unui indice de motorizare. Valoarea medie a acestui parametru este de 0,045 [kW/kg], îmbunătăţirea performanţei de motorizare făcându-se la creşterea valorii acestui parametru.

Figura 1.7 prezintă ca indice de performanţă raportul dintre consumul mediu de combustibil la 100 km,Q_100 şi puterea maximă a motorului, Pmax. Acest parametru care reflectă antitatea de combustibil consumată pentru producerea unei puteri unitare pe un spaţiu de 100 km scoate în evidenţă performanţele motoarelor utilizate. Faţă de valoare medie a autoutilitarelor din eşantionul analizat, de 0.094 litri combustibil pentru producerea unei puteri de 1 kW în timpul parcurgerii unui spaţiu de 100 km.