Proiectarea reductorului conic

INTRODUCERE

Mecanica, veche știință a naturii, împreună cu toate disciplinile care au derivat din ea, încadrate sub denumirea de Mecanică aplicată, se bucură de o amplă reprezentare în literatura mondială.

Elaborarea acestui proiect contribuie la consolidarea materiei teoretice a bazelor proiectării mașinilor, conceperea mai profundă a procesului calcul - proiectare - executare a organelor de mașini și acumularea cunoștințelor necesare pentru elaborarea proiectelor de curs la disciplinele de specialitate.

Funcționarea oricărui reductor este însoțită de uzură, care este un proces de modificare treptată a dimensiunilor și a formei pieselor la frecare.

Uzura poate avea loc, cînd între suprafețele de contact nimeresc particole dure, care deteriorează metalul.

Pentru funcționarea normală a mașinii este necesar de asigurat un regim stabil de temperatură, deoarece degajarea ambundentă de căldură și evacuarea proastă a căldurii pot provoca defecte.

Căldura degajată înrăutățește calitatea lubrifianților, fapt ce provoacă uzura.

Se numește reductor, mecanismul format din transmisii dințate sau melcate și servește pentru transmiterea relației de la arborele motorului la arborele motorului, la arborele mașinii de lucru.

Reductorul este un mecanism care micșorează viteza unghiulară și mărește momentul de rotație în mecanismele cu acțiune de la motorul electric la mașina de lucru.

Reductorul are menirea de a micșora viteza și corespunzător de a mări momentul relației a arborelui în comparație cu cel condus.

Reductoarele se clasifică după:

tipul transmisiei;

dințate;

melcate;

numărul de trepte ( cu o treaptă, cu două treapte, etc);

tipul roților dințate ( cilindrice, conice, cilindro - conice);

așezarea arborilor reductorului în spațiu ( orizontal, vertical).

Angrenajele conice se referă la tipurile de angrenaj cu axe concurente.

Dezavantajele: randamentele mai scăzute, executatrea mai complicată în legătură cu forma conică a roții este mai dificilă. În legătură cu apariția forțelor axiale este nevoie de o fixare mai complexă a arborelui.

Reductorul pe larg se întrebuințează în diferite ramuri ale industriei constructoare de mașini, de aceea există și mai multe tipuri de mașini.

Pentru a micșora dimensiunile organelor de mașini, în industria constructoare de mașini se întrebuințează motoarele - reductoarele ce constau dintr-un agregat în care sunt unite motorul și reductorul.

TEMA DE PROIECTARE

De proiectat reductorulul conic conform schemei si datelor initiale

Fig.1. Schema actionarii electromecanice aelevatorului cu căușe.

1-motor electric (ME)

2-cuplaj (C)

3-reductor cu roți dințate conice (CON)

4-transmisie prin lanț (TD, transmisie deschisa)

5-tambur (OL, organ de lucru)

6-căuș

7-banda elevatorului

8-dispozitiv de întindere

Date initiale.

Date pentru proiectare Varianta Sarcina

4 7

Forța de tracțiune la lanț 〖 F〗_t , kN 2,8

Viteza benzii v,m/s 1,6

Diametrul tamburului D,mm 340

Durata de exploatare L, ani 8

1.ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC ȘI CALCULUL CINEMATIC AL ACȚIONĂRII ELECTROMECANICE.

1.1.Alegerea motorului electric

1.1.1.Determinarea puterii necesare a motorului electric.

P_me^nec=P_ol/η_ma

P_ol=F*v=2,8*〖10〗^3*1,6=4,48[kW] - puterea organului de lucru

Unde:

F =2,8 [kN] - Forța de tracțiune a organului de lucru;

v=1,6 [m/s] - viteza organului de lucru;

η_ma=η_I*η_II*η_rul^n*η_c^2- randamentul total al mecanismului de acționare a MA

Unde: η_I=η_red=0,96- randamentul angrenajulu i(reductor cu roți dințate conice),

η_II=0,92- randamentul transmisiei deschise( prin lanț)

η_rul=0,992-randamentul unei perechi de legare cu rulmenți;

η_c=0,98-randamentul cuplajului;

n=3-numărul de arbori;

Randamentele de mai sus au fost luate din (tab.2.1. pag.12)

η_ma=0,96*0,92*〖0,992〗^3*〖0,98〗^2=0,828 Deci obținem puterea motorului:

P_me^nec=4,48/0,828=4,41[kW]

1.1.2.Alegerea prealabilă a motorului electric .

Se recomandă alegerea motorului electric cu numărul de turații de

1000 sau 1500 [rot⁄min]